Administrația Donald Trump intensifică presiunea asupra regimului comunist de la Havana prin sancțiuni economice, blocadă navală și avertismente transmise direct liderilor cubanezi de către directorul CIA, John Ratcliffe. În timp ce Cuba este paralizată de pene de curent și o criză energetică fără precedent, Washingtonul cere deschis plecarea liderilor castriști, organizarea de alegeri libere și eliberarea deținuților politici. În paralel, zborurile avioanelor-spion americane în apropierea coastelor cubaneze alimentează temerile privind o posibilă escaladare militară, scrie Le Figaro
Directorul CIA a efectuat în mod excepțional o vizită la Havana pentru a împinge autoritățile cubaneze spre reforme „radicale”.
Locuitorii Havanei au privit cu uimire joi cum un avion în culorile US Air Force a aterizat pe pistele aeroportului José Martí din capitală. Evenimentul, unul excepțional, a stârnit inițial îngrijorare în rândul cubanezilor. La bord, venind de la baza Andrews din statul Maryland, se afla directorul CIA, John Ratcliffe, însoțit de o importantă delegație de înalți oficiali americani. Oficial, emisarii celor două state rivale au discutat despre teme de cooperare bilaterală, precum lupta împotriva traficului de droguri, imigrația ilegală sau terorismul.
Ulterior, într-un scurt comunicat, Partidul Comunist Cubanez a precizat că „schimburile cu delegația americană au demonstrat clar că Cuba nu reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Statelor Unite și că nu există niciun motiv legitim pentru a o menține pe lista țărilor care susțin pretins terorismul”. O replică directă la adresa lui Donald Trump, care repetă constant, încă de la decretul prezidențial semnat în ianuarie, că Cuba reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a SUA.
Raulito, „Crabul”
Pe lângă discuția cu omologul său din serviciile de informații cubaneze, John Ratcliffe s-a întâlnit și cu ministrul de Interne al insulei comuniste, Lazaro Alvarez Casas, dar mai ales cu responsabilul neoficial al negocierilor din partea cubaneză, colonelul Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, cunoscut sub porecla Raulito „El Cangrejo” („Crabul”), din cauza unei malformații la un deget.
Dincolo de schimburile diplomatice, șeful CIA ar fi transmis un mesaj personal „din partea președintelui Trump, potrivit căruia Statele Unite sunt pregătite să se implice serios în chestiunile economice și de securitate, însă numai dacă Cuba operează schimbări fundamentale”. John Ratcliffe le-ar fi amintit liderilor cubanezi ce i s-a întâmplat președintelui venezuelean Nicolas Maduro pe 3 ianuarie, sugerând că aceeași soartă i-ar putea aștepta dacă nu acceptă reforme radicale în conducerea țării.
Washingtonul cere plecarea liderilor castriști, organizarea de alegeri libere și eliberarea tuturor deținuților politici.
Deși directorul CIA a explicat clar că ocupantul Casei Albe preferă o soluție negociată în locul unei intervenții militare, administrația americană — în special secretarul de stat Marco Rubio — nu a lăsat în ultimele săptămâni niciun dubiu asupra a ceea ce John Ratcliffe numește „schimbări fundamentale”. Washingtonul cere înlăturarea liderilor castriști, alegeri libere și eliberarea tuturor prizonierilor politici.
Tranziția imaginată de Statele Unite după eventuala cădere a regimului castrist rămâne însă extrem de neclară. „Negocierile” dintre cele două state seamănă tot mai mult cu un dialog al surzilor, în condițiile în care președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, exclude orice concesie privind sistemul politic al țării. Cu atât mai mult cu cât o parte a clasei politice și judiciare americane cere ca Raul Castro, care va împlini 95 de ani luna viitoare, să fie judecat în Statele Unite pentru că ar fi ordonat, în 1996, pe când era ministru al Forțelor Armate Revoluționare, doborârea a două avioane civile aparținând unor opozanți cubano-americani.
Blocadă navală și pene de curent
Washingtonul a ales o strategie politică bazată alternativ pe presiuni și amenințări. US Navy desfășoară de la sfârșitul lunii decembrie o blocadă navală a insulei, împiedicând orice livrare de petrol necesară funcționării centralelor termoelectrice. Doar un supertanc petrolier rusesc a reușit să acosteze în insula caraibiană la sfârșitul lunii martie, transportând 730.000 de barili de țiței, însă petrolul rusesc s-a epuizat deja de la începutul acestei luni. Havana este lovită acum de pene de curent zilnice care durează până la douăzeci de ore. Situația socială și economică a insulei este dramatică. Presa anticastristă din Florida amplifică și mai mult tensiunea, afirmând — precum site-ul CiberCuba — că „penele de curent ajung la 25 de ore pe zi”. Ministrul Energiei, Vicente de la O Levy, a recunoscut în urmă cu câteva zile că țara nu mai are „nici măcar o picătură de păcură sau motorină”.
Pe lângă declarațiile belicoase repetate ale lui Donald Trump, observatorii remarcă faptul că ultimele două săptămâni au fost marcate de intensificarea zborurilor de recunoaștere efectuate de drone și avioane-spion Poseidon P-8 în apropierea coastelor cubaneze. Aparatele americane au survolat în principal zona Havanei și orașul Guantánamo, aflat la aproximativ treizeci de kilometri de baza militară americană cu același nume.
Cubanezii, exasperați de degradarea economică a insulei, își doresc schimbarea. „Mi-aș dori ca lucrurile să se schimbe, dar nu cu prețul morții a mii de nevinovați. Asta riscă să se întâmple, pentru că acești bătrâni comuniști nu se vor preda”, mărturisește o cubaneză originară din Camagüey, în centrul insulei. Cert este că, deși unii dintre cei mai tineri membri ai nomenclaturii critică uneori deschis regimul — precum nepotul lui Fidel Castro, Sandro Castro, un influencer care simte schimbarea vântului politic — presiunile americane nu vor avea niciun efect asupra vechilor comandanți ai revoluției care încă dețin puterea în țară. O intervenție militară, indiferent sub ce formă, este așadar departe de a fi exclusă.
