Carantina și izolarea: atacuri de panică, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus

25 Mar 2020 | scris de A.A.
Carantina și izolarea: atacuri de panică, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus

Frica şi anxietatea sunt trăiri tot mai des întânite în zilele acestea de carantină și izolare la domiciliu.

Frica este un răspuns emoţional, fizic şi comportamental în faţa unui pericol, real sau presupus, ce poate fi obiectivat (iminenţa unui eveniment neplăcut, modificări esențiale ale calității vieții într-un timp foarte scurt, imposibilitatea de a menține o rutină zilnică etc.), în timp ce anxietatea reprezintă o stare emoţională de disconfort, nervozitate sau nelinişte, având cauze mai puţin clare, fără legătură directă cu momentul apariţiei pericolului. Astfel, anxietatea poate avea caracter anticipator, fiind prezentă înaintea apariţiei unei ameninţări și poate persista după dispariţia acesteia sau poate chiar apărea în absenţa unui factor perturbator.

Anxietatea se asociază mai frecvent cu tensiune musculară și hipervigilenta pentru următoarele pericole, fiind orientată spre viitor. Cu toate acestea, după un anumit punct, starea de anxietate poate afecta viaţa cotidiană a unei persoane, punând-o în dificultate.

Atacul de panicăă reprezintă un episod brusc și recurent de teamă intensă, neliniște sau anxietate, care declanșează reacții fizice severe, în ciuda faptului că nu există un pericol real sau o cauză aparentă.

Atacurile de panică pot fi foarte îngrijorătoare. Când se produce un atac de panică, ai putea crede că pierzi controlul, că ai un infarct de miocard sau chiar că mori. Multe persoane au unul - două atacuri de panică de-a lungul vieții, iar problema dispare, probabil când situația stresantă se încheie. Însă, dacă te confrunți cu atacuri de panică recurente, neașteptate și ai perioade lungi de teamă constantă sau de teama a unui alt atac, probabil că ai afecțiunea denumită tulburare de panică.

Atacul de panică în sine poate fi înspăimântător și iți poate afecta semnificativ calitatea vieții.

Simptome ale atacului de panică

De obicei, un atac de panică începe brusc, fără semnale de alarmă. Se poate produce oricând și pot fi ocazionale sau frecvente. Atacurile de panică pot avea multe variații, însă simptomele pot atinge apogeul în decurs de câteva minute. După un atac de panică, te poți simți obosit și epuizat.

În general, atacul de panică include unele semne sau simptome. Acestea pot fi:

  • Senzația de pericol iminent
  • Teama de a pierde controlul sau teama de moarte
  • Palpitații, ritm cardiac rapid (inima bate repede, sau cu un ritm alterat)
  • Transpirație
  • Tremurături
  • Hiperventilație
  • Durere în piept (angina pectorală)
  • Tremor
  • Agorafobie (teama de spații deschise)
  • Dificultăți în respirație (dispnee) sau senzația de nod în gât
  • Frisoane
  • Bufeuri (senzația de “valuri de rece și cald”)
  • Greață
  • Crampe abdominale
  • Cefalee
  • Vertij (amețeală), senzația de cap ușor sau leșin
  • Parestezii (furnicături) în extremitățile membrelor
  • Senzația de detașare de realitate

Remedii de stil de viață

Atacurile de panică și tulburarea de panică pot fi ameliorate prin ajutor specializat, însă există strategii pe care le poți aplica și tu pentru o mai bună gestionare a simptomelor:

  • Alătură-te unui grup-suport cu care să împărtășești aceeași problemă.
  • Evită cofeina, alcoolul, fumatul și drogurile recreaționale.
  • Practică managementul stresului și tehnici de relaxare.
  • Fii activ fizic.
  • Dormi suficient.
  • Practică yoga, folosește suplimente cu valeriană pentru relaxare, precum și ceai de mușețel sau levănțică.

Comunitățile de psihologi s-au organizat rapid în ultima perioadă, mai ales în contextual creșterii numărului celor diagnosticați cu noul coronavirus și au deschis linii telefonice sau sesiuni online de terapie pentru cei care au nevoie de ajutor să-și controleze anxietatea.

Deprehub, o organizație de psihologi pentru diagnosticarea și tratarea depresiei, a deschis miercurea trecută o linie telefonică pentru suport în situații de anxietate și atacuri de panică, pe perioada crizei COVID-19.. Majoritatea personalelor care au sunat au teamă de moarte, de pierderea locului de muncă, de problemele sistemului medical românesc sau se simt vinovați pentru că sunt nevoiți să se ducă încă la muncă și apoi să se întoarcă înapoi acasă expunându-și familia.

Copiii care au sunat sunt îngrijorați de panica pe care o văd în familie. Văd că părinții fac cumpărături compulsive, aud cuvinte ca „stare de urgență” și, dacă adulții nu le explică comportamentele diferite, devin confuzi și, la rândul lor, îngrijorați.

Unii dintre cei cărora le e teamă de pierderea jobului sunt cei care s-au întors acasă din țările europene și nu știu dacă vor avea ce să muncească în România.

Contacte utile:

  • Peste 35 de psihologi și studenți la Psihologie din organizația Deprehub răspund la linia telefonică pentru domolirea anxietății și atacurilor de panică. Telefon: 0374 456 420.
  • Fundația Sensiblu, care ajută femeile care trec prin violență domestică, a deschis de asemenea o linie telefonică pentru cei care resimt anxietate în această perioadă. Telefon: 0787 541 854.
  • Atlashelp este o altă linie telefonică de ajutor pentru suport psiho-emoțional. Fondatorii intenționează să deschidă și o linie specială pentru profesioniștii din sistemul medical. Telefon: 031 630 2020.
  • Asociația Română de Psihoterapie Integrativă a mobilizat o echipă de 50 de psihoterapeuți si consilieri integrativi, care oferă gratuit șase ședințe online de terapie, ca să poți manageria situația de stres și anxietate în care te afli. Trimite un email aici: sustinere@psihoterapieintegrativa.ro

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Life style

Ultima oră