Un raport incendiar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților SUA, publicat pe 3 februarie 2026, dezvăluie o campanie de zece ani a Uniunii Europene menită să controleze internetul global și să restricționeze discursul politic. Intitulat „Amenințarea Cenzurii Străine, Partea a II-a”, documentul descrie cum legislația europeană, în special Digital Services Act (DSA), a fost transformată într-un instrument coercitiv care afectează libertatea de exprimare nu doar în Europa, ci și în afara granițelor sale, inclusiv în Statele Unite și România.
Un deceniu de cenzură coordonată
Raportul arată că UE a folosit coduri voluntare, cum ar fi cele elaborate de Forumul European pentru Internet (EUIF), pentru a solicita platformelor digitale să modereze conținutul considerat problematic: retorică populistă, mesaje anti-guvernamentale sau anti-UE, satiră politică și meme-uri, precum și critici la adresa migrației sau a ideologiei LGBTIQ+. Această inițiativă a creat un precedent care, odată cu DSA din 2023, a devenit obligatoriu, cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală și riscul de interdicții, forțând platformele să aplice cenzura la scară globală.
Impactul asupra alegerilor și discursului conservator
Raportul documentează cum DSA a fost folosit pentru a controla narativul electoral. În 2024, ghidurile europene pentru platforme au impus verificatori de fapte aprobați de guvern și reducerea vizibilității dezinformării înaintea alegerilor. Exemplele concrete includ amenințări directe ale comisarului Thierry Breton către Elon Musk și amenzi aplicate platformei X în valoare de 120 de milioane de euro. Platformele americane au fost astfel forțate să cenzureze conținut legal din SUA, afectând discursul conservator și anti-establishment, demonstrând un efect global al legislației europene.
Arhitectura cenzurii: de la voluntar la coercitiv
Raportul descrie o strategie europeană desfășurată pe parcursul unui deceniu:
-
Faza voluntară (2015–2022): Forumul UE pentru Internet (EUIF) a elaborat ghiduri și coduri de conduită care vizau moderarea „discursului instigator la ură”. În realitate, țintele au fost satire politice, meme-uri, opinii critice despre migrație sau ideologia de gen.
-
Faza coercitivă (DSA, 2023): Codurile voluntare au devenit obligații legale, cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală și riscul de interdicții. Platformele au fost astfel forțate să cenzureze preventiv conținutul „populist” sau „anti-establishment”, indiferent de jurisdicția utilizatorului.
Raportul documentează presiuni directe asupra platformelor: întâlniri cu oficiali UE, amenințări și sancțiuni aplicate pentru nerespectarea regulilor, exemple fiind amenințările și amenda de 120 de milioane de euro aplicată platformei X în 2025.
România: „laboratorul” cenzurii politice
România este prezentată ca un exemplu alarmant al extinderii modelului european de cenzură.. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate pe baza suspiciunii de interferență rusă favorabilă candidatului Călin Georgescu. Analiza internă a TikTok arată însă că nu a existat nicio rețea coordonată a Rusiei: doar câteva operațiuni minore, neasociate niciunei influențe externe, cu impact simbolic limitat.
În schimb, autoritățile române au cerut eliminarea conținutului care promova imaginea lui Georgescu sau care era considerat „disrespectuos” față de PSD, extinzând ordinul la nivel global. Raportul califică aceste măsuri drept „profund antidemocratice” și le prezintă ca exemplu de instrumentalizare a cenzurii împotriva opoziției populiste sub pretextul combaterii interferenței străine.
Studii de caz suplimentare: Slovacia și Polonia
Raportul menționează și Slovacia și Polonia, unde platformele au fost presate să cenzureze opinii politice considerate „discurs de ură”. În Slovacia, TikTok a eliminat conținut despre genuri și drepturile copiilor trans în campania electorală din 2023, iar în Polonia, platformele au fost obligate să reducă vizibilitatea mesajelor critice la adresa măsurilor de lockdown COVID, prezentate ca instrument de demobilizare a alegătorilor.
Extinderea cenzurii și perspectivele viitoare
Raportul avertizează asupra inițiativei Democracy Shield (noiembrie 2025), care propune protocoale suplimentare de cenzură și eliminarea anonimatului pe rețelele sociale, permițând guvernelor să identifice mai ușor opozanții politici. Autorii consideră că UE folosește aceste instrumente pentru a-și consolida controlul asupra discursului online și a disidenței, cu efecte care se extind mult dincolo de Europa, afectând suveranitatea americană și stabilitatea democrațiilor fragile, inclusiv în România.
O amenințare transatlantică la libertatea de exprimare
Raportul trage un semnal de alarmă: DSA și modelul european de cenzură subminează alegerile libere, dezavantajează vocile conservatoare și populiste și impun o presiune transatlantică fără precedent asupra platformelor americane. Cazul românesc servește drept avertisment pentru riscurile care pot afecta democrațiile fragile atunci când instrumentele de cenzură sunt exportate din UE, demonstrând că libertatea de exprimare este vulnerabilă la ingerințe externe, chiar și în țări cu tradiție democratică.
Sursa: Raportul interimar „Amenințarea Cenzurii Străine, Partea a II-a”, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților SUA, 3 februarie 2026.
The Committee continues to investigate foreign threats to American free speech.
— House Judiciary GOP ???????????????????????? (@JudiciaryGOP) February 3, 2026
Read the Committee’s full report here: https://t.co/qJ540c7g5X
