Comisia Europeană a anunțat că este pregătită să dea în judecată statele membre care nu se conformează politicilor sale privind drepturile LGBTQ+, inclusiv promovarea identității de gen și interzicerea așa-numitelor „terapii de conversie”. Bruxellesul avertizează că nu va ezita să dea în judecată statele membre care încalcă drepturile LGBTQ+ în contextul în care doar opt țări din Uniune au interzis până acum „terapiile de conversie”, iar atacurile asupra comunității sunt în creștere, scrie Politico.
Uniunea Europeană vrea să își intensifice eforturile de interzicere a așa-numitelor „terapii de conversie” și de "combatere a urii" împotriva persoanelor LGBTQ+, în contextul creșterii atacurilor la adresa acestei comunități.
Potrivit datelor prezentate miercuri de Comisia Europeană, aproximativ unul din patru membri ai comunității LGBTQ+ din UE — inclusiv aproape jumătate dintre persoanele trans — au fost supuși unei forme de terapie de conversie, fie sub forma violenței fizice sau sexuale, a abuzului verbal ori a umilirii. „Terapia de conversie” desemnează orice încercare de a schimba, modifica sau suprima orientarea sexuală ori identitatea de gen a unei persoane.
Aceste cifre sunt „șocante”, a declarat comisarul pentru egalitate Hadja Lahbib, în cadrul unei conferințe de presă. „Așa ceva trebuie să înceteze.”
Lahbib a prezentat miercuri Strategia LGBTIQ+ pentru perioada 2026-2030, menită să combată intensificarea atacurilor împotriva membrilor comunității. „Se pare că mergem înapoi”, a spus ea, adăugând că este vorba despre „o tendință îngrijorătoare”.
În prezent, jumătate dintre statele membre ale UE dispun de o strategie națională pentru egalitatea persoanelor LGBTQ+, iar opt țări (Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Malta, Portugalia și Spania) au interzis terapiile de conversie, în timp ce Țările de Jos discută adoptarea unei măsuri similare. Între timp, în Statele Unite, Curtea Supremă ia în considerare anularea interdicției din Colorado privind această practică.
Noua strategie a Comisiei, care nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, se va concentra pe combaterea discursului instigator la ură împotriva persoanelor LGBTQ+, atât online, cât și offline, urmând să fie elaborat un plan pentru prevenirea și sancționarea hărțuirii cibernetice. De asemenea, Comisia analizează posibilitatea elaborării unei legi care să armonizeze la nivel european definiția infracțiunilor motivate de ură online.
Mai multe state europene au adoptat recent măsuri restrictive la adresa comunității LGBTQ+.
Premierul slovac Robert Fico a reușit luna trecută să introducă în Constituția țării prevederea potrivit căreia există doar două genuri (masculin și feminin) și să interzică surogația și adopția pentru cuplurile de același sex.
În Ungaria, premierul Viktor Orbán se află într-un conflict deschis cu Bruxellesul din cauza unei serii de legi considerate anti-LGBTQ+ și a tentativei nereușite de a interzice parada Pride de la Budapesta — un eveniment care celebrează comunitatea LGBTQ+. Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmează să decidă dacă aceste măsuri încalcă dreptul european, însă o opinie juridică recentă indică faptul că instanța ar putea da câștig de cauză Bruxellesului.
„Comisia nu va ezita să ia măsuri suplimentare”, inclusiv prin acționarea în justiție, pentru a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor, a avertizat Lahbib, menționând că există zece proceduri de infringement aflate în derulare împotriva Ungariei pentru încălcarea drepturilor fundamentale din UE. Ca urmare a acestor abateri, Comisia a înghețat 18 miliarde de euro din fondurile europene destinate Ungariei.
„Nu dorim să pedepsim cetățenii pentru acțiunile guvernelor lor”, a adăugat comisarul, precizând că, în următorul buget multianual al UE, a propus ca fondurile înghețate din cauza încălcărilor statului de drept să fie direcționate direct către organizațiile societății civile.
