Delta Dunării, un ecosistem unic în lume, plătește prețul incompetenței și abuzurilor. Poluare, pierdere de biodiversitate, presiune economică și management defectuos – toate acestea se adună într-un cocktail periculos care amenință viitorul Deltei și al oamenilor care depind de ea. Dacă autoritățile nu iau măsuri concrete și imediate, această bijuterie a naturii riscă să devină doar o poveste tristă, despre cum miliarde de euro și planuri grandioase au eșuat lamentabil.
Locuitorii Deltei reclamă că problemele lor de bază – infrastructura precară, pescuitul redus, turismul necontrolat – sunt doar vag menționate, fără soluții concrete și fără bugete dedicate. „Avem nevoie de proiecte clare și bani pentru comunitate, nu de documente stufoase”, spune un pescar din Sulina.
Delta Dunării, unul dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa și patrimoniu UNESCO, se află în centrul unei controverse: planul său de management, finanțat cu aproximativ 9,5 milioane de euro – echivalentul a 43.511.852,20 lei –, este criticat de specialiști și comunități locale pentru lipsa de transparență și rezultate concrete.
Promisiuni mari, rezultate modeste
Planul de management al Rezervației Delta Dunării, trebuia să fie strategia centrală pentru protecția biodiversității, dezvoltarea durabilă și turismul responsabil. Însă, la mai bine de un an de la finalizarea perioadei proiectului, multe obiective rămân pe hârtie, iar impactul real asupra comunităților și mediului este greu de cuantificat.
Consultări publice formale
Deși legislația impune consultări cu localnicii, ONG-urile și experții independenți, acestea au fost descrise de participanți ca simple formalități. „Ne-au chemat la întâlniri, am făcut propuneri concrete, dar n-au apărut în varianta finală a documentului”, susține un reprezentant al unui ONG de mediu.
Cine finanțează proiectul
Planul de management a fost finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) – „Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate”, folosind fonduri europene nerambursabile. Perioada de realizare a proiectului a fost 2017–2023, iar beneficiarul oficial este Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
Cine execută proiectul
Potrivit documentelor oficiale, beneficiarii, parteneri si direct executanți ai prezentului proiect, au fost:
- Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD)
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării
- Universitatea Dunărea de Jos Galați
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GEOECOMAR
ARBDD se află simultan în postura de beneficiar și de executant al proiectului, o situație scandaloasă care încalcă principiile fundamentale de separare a rolurilor și ridică suspiciuni serioase de conflict de interese. Mai grav, actualul guvernator al ARBDD era, la acea vreme, directorul Direcției care a implementat acest proiect in calitate de șef de proiect, implicându-se direct în modul în care au fost cheltuiți banii publici.
Potrivit informațiilor disponibile, nu a existat o licitație la nivel european pentru atribuirea acestui proiect. La o valoare de peste 43,5 milioane lei, legislația națională a achizițiilor publice impune proceduri competitive și transparente; evitarea lor ridică suspiciuni privind încălcarea legislației de achiziții naționale și a principiilor concurenței loiale.
Dimensiunea planului și lipsa de conformitate
Planul de management al RBDD realizat în 2015 avea aproximativ 400 de pagini, realizat de către reprezentanți ai ARBDD fără a angaja costuri și care este astăzi în vigoare (Hotărârea Guvernului nr. 763 din 16 septembrie 2015 prin care s-a aprobat Planul de management și Regulamentul Rezervației Biosferei Delta Dunării). Acest document reglementează activitățile din rezervație, inclusiv obiectivele și măsurile de conservare, pentru a asigura protecția pe termen lung a zonei.
Planul revizuit depășește 12.000 de pagini. De ce a fost necesară revizuirea, la numai doi ani după realizarea primului document? O posibilă explicație invocată de critici este apariția ITI Delta Dunării și presiunea de a cheltui fondurile disponibile. Conform legislației, aceste 12.000 de pagini ar trebui publicate în Monitorul Oficial al României, ceea ce presupune costuri suplimentare semnificative.
Planul revizuit nu respectă structura-cadru stabilită prin Strategia de la Seville (1996) pentru rezervațiile biosferei. În loc să fie un document integrat biosferei, el pare să urmeze formatul unui plan pentru o arie naturală / sit Natura 2000. Lipsesc analizele privind interacțiunea naturii cu comunitățile locale sau fluxurile de vizitatori și, implicit, recomandările pentru managementul viitor al rezervației.
Suplimentar, ar trebui si precizat ca, Planul revizuit nu a fost aprobat de Consiliul Științific al RBDD, forul științific suprem care coordonează activitatea rezervației, conform Regulamentul de Organizare și Funcționare al Rezervației Biosferei Delta Dunării.
La o simplă lectură a documentației se poate constata de catre orice persoană fără experiență in domeniu, lipsa liniilor directoare clare pentru activitățile economice ce vor fi încurajate sau permise în RBDD pentru următorii 20 de ani.
Orice plan de management ar trebui să includă un Plan de măsuri prioritare pentru stoparea declinului biodiversității și îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației locale. În cazul planului revizuit, acest Plan de măsuri prioritare lipsește complet.
Documentul nu conține o analiză a interacțiunilor dintre ARBDD și celelalte instituții implicate pe același teritoriu – Consiliul Județean Tulcea, Consiliul Județean Constanța, UAT-uri, Apele Române, ROMSILVA etc.
Un plan de management trebuie să includă o analiză economico-financiară, cu surse și mecanisme de finanțare pentru investiții de mediu, conservarea și refacerea biodiversității, precum și proiectele dedicate comunităților locale. Aceste surse trebuie identificate și prezentate clar pentru următorii 20 de ani, dar planul actual nu oferă aceste informații.
La nivelul Uniunii Europene există Strategia pentru biodiversitate 2030, document aprobat de Parlamentul European cu obiective și ținte precise. Planul revizuit nu menționează deloc această strategie fundamentală, ratând astfel integrarea în contextul european actual.
Rezervația Biosferei Delta Dunării face parte din Rezervația Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării, sub egida Programului „Omul și Biosfera” al UNESCO. Interacțiunile cu partea ucraineană a Deltei Dunării nu sunt menționate în plan, deși colaborarea transfrontalieră este esențială.
O altă critică majoră vizează modul în care au fost cheltuiți banii. Procedurile de selecție pentru consultanți și subcontractori nu au fost suficient detaliate publicului. În lipsa unui raport detaliat al cheltuielilor, suspiciunile privind eficiența utilizării fondurilor cresc.
Delta are nevoie de mai mult
Concluzia este cutremurătoare: un plan de management realizat cu o sumă exorbitantă – 43,5 milioane de lei – a fost elaborat fără respectarea legislației naționale și europene, fără licitații corecte și sub supravegherea unui sistem de conducere ineficient.
În loc să protejeze Delta Dunării și să sprijine măsurile active de conservare, planul se dovedește o risipă colosală de bani publici, ignorând comunitățile locale, Strategia pentru biodiversitate 2030 și toate principiile elementare de management al mediului. Rezultatul? Milioane de euro cheltuite, un ecosistem unic tot mai vulnerabil și niciun progres real pentru Delta Dunării.
