Demisia fulgerătoare a guvernului Lecornu a aruncat Franța într-o nouă criză politică, amplificând neliniștea din Uniunea Europeană. Investitorii reacționează cu teamă, iar diplomații europeni avertizează că slăbirea poziției președintelui Emmanuel Macron pune în pericol stabilitatea zonei euro și capacitatea UE de a face față marilor provocări — de la războiul din Ucraina la presiunile economice și ascensiunea dreptei radicale, scrie Politico
Investitorii și guvernele nu au nicio idee ce va face președintele Franței pentru a gestiona deficitul bugetar și criza politică. Această incertitudine provoacă panică pe piețe.
Europa se confrunta deja cu un amestec periculos: războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, ofensiva lui Donald Trump împotriva comerțului global și ascensiunea populismului de dreapta pe întreg continentul. Apoi, guvernul francez s-a prăbușit din nou — de data aceasta după mai puțin de o zi de la învestire —, provocând neliniște pe piețele financiare în fața perspectivei unor noi alegeri care ar putea aduce extrema dreaptă mai aproape ca oricând de putere.
La Bruxelles și în alte capitale europene, oficialii și diplomații și-au exprimat îngrijorarea că rolul președintelui Emmanuel Macron în dosare internaționale precum Ucraina sau Gaza va fi grav slăbit. Unii se tem chiar că întreaga economie a zonei euro ar putea fi în pericol.
„Franța este prea mare pentru a eșua, iar această instabilitate politică fără sfârșit pune în pericol întreaga zonă euro”, a declarat un diplomat al unui stat membru al UE. „Este subiectul principal al tuturor discuțiilor informale de astăzi.”
Temerile sunt justificate. Franța este a doua economie a Uniunii Europene, un actor de prim rang în G7, singura putere nucleară a Uniunii și membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Sub Macron, Parisul a fost forța politică care a rivalizat cu influența Germaniei în afacerile europene.
În același timp, Macron încearcă să contracareze ascensiunea partidului de extremă dreapta Rassemblement National, care conduce constant în sondaje, și să reducă deficitul bugetar al Franței. Dar guvernele sale nu au reușit să obțină sprijin parlamentar pentru măsurile de reducere a cheltuielilor publice. Blocajul politic prelungit face tot mai probabilă organizarea unor alegeri legislative anticipate înainte de sfârșitul anului, adăugând luni întregi de incertitudine.
Unii observatori merg și mai departe, sugerând chiar o eventuală demisie anticipată a președintelui, al cărui mandat expiră în 2027. Oricare dintre aceste scenarii ar deschide drumul Rassemblement National condus de Marine Le Pen către câștiguri majore, cu potențialul de a zgudui întreaga politică europeană și de a declanșa un nou val de instabilitate.
Panică pe piețe
Luni, traderii de pe piețele franceze și internaționale au reacționat cu alarmă la prăbușirea spectaculoasă a guvernului Lecornu, care a rezistat doar 14 ore. Acțiunile și obligațiunile franceze au scăzut, iar euro s-a depreciat față de dolar. Indicele CAC 40 a înregistrat o scădere de 1,4%. „Există deja multe temeri legate de economia zonei euro”, a declarat un oficial dintr-un stat membru. „Nu aveam nevoie și de asta.”
În interiorul aparatului de stat francez, oficialii au încercat să minimalizeze riscurile. Un reprezentant al Ministerului de Finanțe a declarat că, în ciuda „complexității situației”, „pilotul se află încă la manșă” și că piețele nu ar trebui să reacționeze exagerat. Însă nu toată lumea este convinsă.
„De opt ani, președintele Macron încearcă să arate că Franța este cel mai atractiv loc din Europa pentru investiții”, a spus Grégoire Roos, director de program pentru Europa și Rusia la Chatham House, Londra. „Nu cred că vreun investitor serios va alege Franța în acest moment, dată fiind lipsa totală de claritate politică și fiscală.”
Macron, un lider slăbit în Europa
La Bruxelles, unii diplomați europeni scriu deja „necrologul politic” al lui Macron. Ajuns la putere în 2017 ca reformator care a spart tiparele politicii franceze, el pare acum un lider slăbit, cu influență tot mai mică în capitala europeană.
Un alt diplomat a vorbit despre „moștenirea intelectuală” a lui Macron, care a promovat idei strategice adoptate ulterior de alți lideri. Conceptul de „autonomie strategică” — ideea unei Uniuni Europene mai independente din punct de vedere economic și militar — s-a născut la Paris. Odată cu reorientarea Statelor Unite sub președintele Trump, această viziune a câștigat relevanță la Bruxelles. „Puțini lideri gândesc la doi sau cinci ani înainte”, a spus diplomatul. „Macron avea această capacitate.”
Deși mandatul său expiră în 2027, iar el nu a sugerat că ar putea demisiona, haosul politic de la Paris reduce semnificativ influența Franței în definirea politicilor europene. Repetatele schimbări de miniștri îngreunează coordonarea cu partenerii din zona euro, iar posibile alegeri anticipate ar putea periclita negocierile pentru viitorul buget multianual al UE.
Un vid de leadership periculos
Macron a fost un actor central în eforturile europene de sprijinire a Ucrainei și de consolidare a capacităților de apărare ale continentului. Inițiativa sa comună cu premierul britanic Keir Starmer de a forma o „coaliție a celor dispuși” rămâne, pentru moment, principalul cadru de acțiune pentru un eventual acord de pace. „Nu este bine pentru Uniunea Europeană ca unul dintre cei mai importanți membri să fie paralizat politic, mai ales în actualul context de securitate”, a avertizat un oficial european.
Motorul franco-german, considerat tradițional esențial pentru buna funcționare a Uniunii, este grav afectat de dificultățile lui Macron, în ciuda energiei mai mari aduse la Berlin de noul cancelar, Friedrich Merz.
Un oficial francez a recunoscut situația: „Franța lipsește exact când Rusia face incursiuni în Europa, când China are o supraproducție industrială uriașă și când Statele Unite ale lui Trump continuă să acționeze imprevizibil. În aceste condiții, este imposibil ca Franța să ofere ceea ce altădată putea oferi Europei.”
Întrebarea rămâne: ce urmează? Dacă Macron declanșează alegeri anticipate, extrema dreaptă ar putea câștiga teren, deși sprijinul electoral al Rassemblement National s-a menținut stabil, între 30% și 32%, de la alegerile din 2024. Mișcările suveraniste din Europa sunt tot mai încurajate de slăbiciunile președintelui francez. Marine Le Pen a salutat recent victoria populistului Andrej Babiš în Cehia și a cerut din nou organizarea de alegeri în Franța.
Geert Wilders, liderul de extremă dreapta olandez, avertiza la începutul anului: „Vremea vechilor lideri s-a încheiat — iar Macron este unul dintre ei.”
