Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost condamnat de Tribunalul corecțional din Paris la cinci ani de închisoare, cu executare provizorie, în cazul presupusei finanțări libiene a campaniei sale din 2007. Verdictul, o premieră istorică ce ar putea duce la încarcerarea unui ex-președinte, a provocat un val de reacții puternice în Franta dar si în lume, scrie Le Figaro
Justiția franceză a produs joi un șoc major în viața politică, condamnându-l pe Nicolas Sarkozy la cinci ani de închisoare, cu mandat de depunere amânat și executare provizorie, în dosarul privind presupusa finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. Fostul șef al statului, care devine astfel primul ex-președinte francez ce urmează să fie încarcerat, a anunțat imediat că va face apel, insistând că este „nevinovat” și denunțând o decizie „de o gravitate extremă pentru statul de drept”.
În fața Tribunalului corecțional din Paris, Sarkozy a vorbit cu un ton ferm: „Ura nu are, într-adevăr, nicio limită. Cei care mă urăsc cred că m-au umilit. Ceea ce au umilit astăzi este imaginea Franței. Dacă vor ca eu să dorm în închisoare, voi dormi în închisoare cu fruntea sus. Mă voi lupta până la ultima suflare.” El a reproșat magistraților că, după zece ani de anchete și milioane de euro cheltuiți, nu a fost găsită nicio dovadă privind o finanțare ilegală a campaniei sale, iar condamnarea sa se bazează doar pe presupusa implicare a unor colaboratori.
Verdictul a stârnit reacții puternice din toate taberele politice franceze. La dreapta, liderii Republicainilor s-au solidarizat imediat cu fostul președinte. Bruno Retailleau, președintele partidului, i-a transmis „sprijin și prietenie” într-un comunicat. Liderii au vorbit despre un om de stat care a dat mult Franței și despre o decizie „umilitoare” și „nedreaptă”. Unii au mers mai departe: senatorul Stéphane Le Rudulier a cerut președintelui Emmanuel Macron să acorde grațierea, considerând condamnarea o „decizie nesăbuită care rănește țara și instituțiile”.
Susținere a venit și din partea centrului politic. Senatorul Hervé Marseille și eurodeputatul François-Xavier Bellamy au criticat caracterul „excepțional” al tratamentului aplicat unui fost șef de stat, Bellamy subliniind că tribunalul nu a reținut nici corupție, nici deturnare de fonduri, nici finanțare ilegală directă.
În schimb, Marine Le Pen a denunțat un „mare pericol” reprezentat de practica extinderii executării provizorii, care, în opinia sa, subminează prezumția de nevinovăție. La stânga, tonul a fost mai degrabă ironic sau chiar batjocoritor: Marine Tondelier, lidera ecologiștilor, a ironizat situația pe rețelele sociale, iar deputații François Ruffin și Benjamin Lucas au criticat privilegiile acordate în continuare unui fost președinte condamnat. Manon Aubry, eurodeputată LFI, a amintit celebra replică a lui Sarkozy din 2005 despre „derbedei”, subliniind că „nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar un fost președinte al Republicii”.
„Pedeapsă severă” și „șoc pentru Republică”: presa internațională despre condamnarea lui Nicolas Sarkozy
Ecourile au trecut însă dincolo de frontiere. Presa internațională a relatat pe larg despre verdict, vorbind despre o „pedeapsă severă” și un „șoc pentru Republică”. La Stampa a descris condamnarea drept „un nou cutremur pentru fostul șef de stat”, Washington Post a calificat decizia drept „istorică”, iar The Telegraph a subliniat că este prima oară de la Al Doilea Război Mondial când un fost președinte francez este găsit vinovat de „complot criminal” cu un regim străin. New York Times a remarcat caracterul neașteptat al unei pedepse „fără precedent în istoria modernă a Franței”, în timp ce Le Temps și Blick au accentuat gravitatea acuzației de „asociere de răufăcători”. La rândul său, Die Welt a reamintit influența pe care Sarkozy o păstra încă în rândul simpatizanților dreptei tradiționale, în ciuda problemelor sale judiciare.
Condamnarea a avut și un puternic impact emoțional. Soția fostului președinte, Carla Bruni-Sarkozy, a reacționat cu furie la ieșirea din tribunal, smulgând cu un gest de revoltă boneta microfonului unui jurnalist de la Mediapart, publicația de investigație care a dezvăluit inițial afacerea. Gesticulația ei, surprinsă de camere, a făcut rapid înconjurul presei internaționale, devenind imaginea simbolică a unei familii care se simte nedreptățită și umilită de justiție.
Prin acest verdict, Nicolas Sarkozy se confruntă cu cea mai grea lovitură judiciară din cariera sa. În ciuda apelului anunțat, executarea provizorie îl expune riscului de a fi încarcerat curând, marcând o premieră istorică pentru Franța. Fostul președinte insistă însă că nu se va retrage și că își va apăra nevinovăția „până la ultima suflare”.
