În timp ce la Kiev se conturează o poziție de negociere mai flexibilă, ce ar putea include cedarea unor teritorii deja ocupate de Rusia, liderii europeni se grăbesc să își coordoneze strategia diplomatică și să transmită un front comun în sprijinul Ucrainei. În spatele ușilor închise, discuțiile se poartă între speranța unei păci rapide și riscul unor concesii teritoriale ireversibile. Poziția mai flexibilă a lui Zelenski vine înaintea summitului pentru pace Trump-Putin, programat vineri în Alaska, scrie The Telegraph
Ucraina ar putea fi de acord să înceteze luptele și să cedeze teritoriile deja aflate sub controlul Rusiei, ca parte a unui plan de pace susținut de Europa.
Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că aceștia trebuie să respingă orice înțelegere propusă de Donald Trump prin care Ucraina ar renunța la teritorii suplimentare – dar că Rusia ar putea fi lăsată să păstreze o parte din teritoriile pe care le-a ocupat deja.
Aceasta ar însemna înghețarea liniei frontului în poziția actuală și acordarea unui control de facto Rusiei asupra teritoriilor pe care le ocupă în Luhansk, Donețk, Zaporojie, Herson și Crimeea.
Relaxarea poziției de negociere vine înaintea discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care vor avea loc vineri în Alaska.
„Planul poate viza doar pozițiile actuale deținute de armate”, a declarat un oficial occidental, descriind un weekend intens de diplomație între Kiev și aliații săi.
Ucraina și Europa sunt tot mai îngrijorate că Donald Trump și Vladimir Putin ar putea negocia încheierea războiului îndelungat, ocolindu-l pe Zelenski.
„Am multe temeri și multă speranță”, a declarat luni premierul Poloniei, Donald Tusk. El a adăugat că oficialii americani au promis să consulte liderii europeni înaintea întrevederii directe dintre Trump și Putin.
Principala îngrijorare a europenilor este un presupus plan de pace sprijinit de Moscova, care prevede înghețarea liniilor frontului în sud-estul Ucrainei, dacă Kievul este de acord să se retragă din zonele din Donețk și Luhansk pe care încă le controlează.
Diplomații europeni afirmă că nu s-a produs nicio schimbare semnificativă în obiectivele generale ale lui Putin, care urmăresc răsturnarea guvernului pro-occidental de la Kiev și înlocuirea acestuia cu o administrație favorabilă Moscovei.
Potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War), un think tank cu sediul la Washington, Rusia urmărește în continuare „capitularea totală” a Kievului, inclusiv blocarea oricărei perspective de aderare la NATO și demilitarizarea țării.
Luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu există semne că Rusia s-ar pregăti să pună capăt războiului, în pofida apropierii negocierilor de pace.
„Dimpotrivă, își deplasează trupele și resursele în așa fel încât să lanseze noi operațiuni ofensive”, a spus el, citând un raport al serviciilor de informații ucrainene.
Ucraina, deși pare dispusă să cedeze o parte din teritoriu, va accepta un acord de pace doar dacă acesta îi oferă garanții solide de securitate sub forma livrărilor de arme și a unui drum clar către aderarea la NATO.
Capitalele europene au ales să sprijine viziunea Kievului asupra oricărui schimb teritorial, în încercarea de a-l convinge pe Donald Trump că există o susținere diplomatică puternică în spatele unei singure „linii roșii Ucraina plus Europa”, care respinge concesiile pentru teritoriile aflate sub control ucrainean.
„Europenii înțeleg acum că rolul lor este de a sprijini Ucraina în negocierile diplomatice”, a declarat oficialul occidental. „Este un impuls pentru moral, dar și o întărire a pozițiilor diplomatice ale Ucrainei, astfel încât aceasta să nu se simtă singură.”
„Pentru Polonia și partenerii noștri, este clar că granițele de stat nu pot fi schimbate prin forță”, a declarat Donald Tusk, luni, într-o conferință de presă. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu trebuie să aducă beneficii agresorului.”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și Friedrich Merz, din Germania, au transmis declarații similare în weekend, susținând o abordare fermă în privința concesiilor teritoriale.
O declarație comună a liderilor Comisiei Europene, Franței, Italiei, Regatului Unit, Poloniei și Finlandei a subliniat că „linia actuală a frontului ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”.
Liderii europeni ar urma să poarte discuții cu Donald Trump miercuri, pentru a-și prezenta argumentele în fața acestuia. Luni, președintele SUA a declarat că, în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin din Alaska, va încerca să recupereze pentru Ucraina o parte din teritoriile pierdute.
Vor exista „anumite schimburi, unele modificări teritoriale”, a spus Trump, adăugând: „Rusia ocupă o mare parte din Ucraina. Vom încerca să recuperăm o parte din acest teritoriu pentru Ucraina.”
Președintele american a precizat că ziua de vineri va fi o „întâlnire de tatonare”, menită să convingă Rusia să oprească războiul. El a adăugat: „Vom avea o întâlnire cu Vladimir Putin și, probabil, în primele două minute voi ști exact dacă se poate ajunge sau nu la o înțelegere, pentru că asta fac eu. Eu fac înțelegeri.”
Trump a spus că ar putea să-l sune mai întâi pe Zelenski „din respect” și apoi pe liderii europeni, după întrevederea cu președintele rus.
Nimic din toate acestea nu îl scutește însă pe președintele Ucrainei de luarea unei decizii dificile privind cedarea teritoriilor aflate deja sub controlul forțelor de invazie ruse.
Oficiali europeni consideră că Zelenski are o anumită marjă de manevră, având în vedere numărul tot mai mare de alegători dispuși să accepte cedarea de teritorii către Moscova ca preț pentru încheierea războiului.
Totuși, Kievul își poate permite cu greu să cedeze teritorii suplimentare, în special în estul regiunii Donețk, deoarece acest lucru ar permite forțelor Moscovei să ocolească liber fortificațiile construite după războiul din Donbas din 2014.
Președintele ucrainean ar trebui, de asemenea, să facă un exercițiu de echilibristică, întrucât constituția țării îi interzice să cedeze teritorii fără organizarea unui referendum național.
Trump l-a criticat luni pe omologul său ucrainean pentru respingerea concesiilor, spunând: „M-a deranjat puțin faptul că Zelenski spunea: «Trebuie să obțin aprobarea constituțională». Adică are aprobarea să intre în război și să omoare pe toată lumea, dar are nevoie de aprobare ca să facă un schimb de teritorii?”
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a descris situația ca pe o provocare legată de „modul în care gestionăm realitatea de fapt că, în acest moment, rușii dețin teritoriu ucrainean”.
„Este extrem de important ca, atunci când vorbim despre această stăpânire de facto a teritoriului ucrainean, să recunoaștem că, deși există această situație de fapt, nu o putem accepta niciodată din punct de vedere legal, adică din punct de vedere de jure,” a declarat el pentru CBS.
„O parte a Ucrainei trebuie să fie pe masa negocierilor, iar orice discuție ulterioară pornind de aici va fi purtată cu ucrainenii, care vor decide ce doresc să facă în această privință.”
Zelenski a propus anterior un schimb de teritorii, cedând o zonă aflată sub control ucrainean în regiunea rusă Kursk. Însă forțele Moscovei au reușit să rupă controlul Kievului asupra acestei regiuni de frontieră, eliminând astfel această monedă de schimb.
Președintele ucrainean a recunoscut, de asemenea, că forțele sale armate nu dispun, în prezent, de capacitățile necesare pentru a recuceri teritoriile aflate sub controlul Moscovei, dar a subliniat că, după orice eventual acord, Kievul ar putea folosi mijloace diplomatice pentru a readuce aceste teritorii sub autoritatea sa.
În prezent, Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, conform granițelor recunoscute la nivel internațional în 1991.
Într-o convorbire telefonică purtată luni, Sir Keir Starmer și premierul Canadei, Mark Carney, au salutat eforturile de pace, dar au avertizat împotriva unui acord „impus” Ucrainei.
Un purtător de cuvânt de la Downing Street a declarat: „Au discutat despre sprijinul lor neclintit pentru Ucraina și despre eforturile în curs de a opri vărsarea de sânge și de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei. Ambii lideri au subliniat că viitorul Ucrainei trebuie să fie unul de libertate, suveranitate și autodeterminare.
Au salutat eforturile internaționale continue, conduse de președintele Trump, de a aduce pacea și au convenit că aceasta trebuie construită împreună cu Ucraina – nu impusă acesteia. Ambii lideri au fost de acord să continue cooperarea strânsă cu președintele Trump și cu președintele Zelenski în zilele următoare. Au convenit să rămână în contact.”
