Statele Unite intensifică presiunile asupra Uniunii Europene privind legea Digital Services Act (DSA), pe care o consideră o formă subtilă de cenzură a platformelor online. Într-o directivă recentă, secretarul de stat Marco Rubio a cerut diplomaților americani să susțină o redefinire mai strictă a conținutului „ilegal” din lege, pentru a nu afecta libertatea de exprimare, inclusiv în sfera politică și religioasă. Criticile se extind și asupra Codului de Conduită privind Dezinformarea, considerat prea restrictiv, iar oficialii americani pledează pentru reducerea amenzilor și o abordare mai puțin dependentă de denunțătorii autorizați, scrie Reuters.
Administrația președintelui Donald Trump a instruit diplomații americani din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a construi opoziția față de Legea Serviciilor Digitale (DSA) a Uniunii Europene, despre care Washingtonul susține că restrânge libertatea de exprimare și impune costuri suplimentare companiilor tehnologice americane, potrivit unui mesaj diplomatic intern consultat de Reuters.
Într-o telegramă a Departamentului de Stat, datată 4 august și semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, se afirmă că UE impune „restricții nejustificate” asupra libertății de exprimare în eforturile sale de a combate discursul instigator la ură, dezinformarea și informațiile false, iar DSA amplifică aceste limitări.
DSA este o lege de referință a UE, menită să facă mediul online mai sigur și mai echitabil, obligând marile platforme tehnologice să acționeze mai ferm împotriva conținutului ilegal, inclusiv a discursului instigator la ură și a materialelor privind abuzul sexual asupra minorilor.
Trump a făcut din lupta împotriva cenzurii – în special a ceea ce consideră a fi suprimarea vocilor conservatoare online – o temă centrală a administrației sale. Înalți oficiali americani, inclusiv vicepreședintele JD Vance, au vizat în mod repetat oficiali și reglementări europene, acuzându-i că „cenzurează” cetățeni americani, acuzație respinsă de Uniunea Europeană.
Mesajul diplomatic, marcat ca „solicitare de acțiune”, însărcinează diplomații americani din ambasadele SUA din Europa să mențină un dialog constant cu guvernele statelor membre și cu autoritățile pentru servicii digitale, pentru a transmite îngrijorările Washingtonului legate de DSA și de costurile financiare pe care aceasta le implică pentru companiile americane.
„Misiunile diplomatice trebuie să concentreze eforturile pentru a câștiga sprijinul guvernelor gazdă și al altor părți interesate în vederea abrogării și/sau modificării DSA sau a altor legi europene ori naționale care restricționează exprimarea online”, se arată în secțiunea „obiective” a telegramului.
LIBERTATEA DE EXPRIMARE
Documentul oferă diplomaților americani sugestii concrete despre cum ar putea fi schimbată legea UE și puncte-cheie pentru a-i ajuta să susțină acest demers.
Departamentul de Stat nu a comentat pentru acest articol.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze telegrama, dar a subliniat că libertatea de exprimare este un drept fundamental în întreg blocul comunitar. „Respingem ferm orice acuzație de cenzură. Acuzațiile de cenzură legate de DSA sunt complet nefondate”, a declarat acesta.
În martie, responsabilii europeni pentru concurență și tehnologie au declarat parlamentarilor americani că noua regulă tehnologică are ca scop menținerea deschisă a piețelor digitale și nu vizează companiile americane.
Comisia a respins, de asemenea, speculațiile conform cărora regimul de reglementare tehnologică al celor 27 de state membre UE ar putea fi inclus în negocierile comerciale UE-SUA. „Legislația noastră nu va fi modificată. DMA (Legea piețelor digitale) și DSA nu sunt pe masa negocierilor comerciale cu SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier, într-o conferință de presă zilnică.
Ordinul adresat diplomaților americani marchează o accelerare a eforturilor administrației de a promova ceea ce numește „tradiția americană a libertății de exprimare”, o politică care a adăugat tensiuni relațiilor deja fragile dintre SUA și aliații europeni.
Această politică a devenit evidentă în februarie, când vicepreședintele JD Vance a șocat liderii europeni, acuzându-i – într-o conferință cunoscută de obicei pentru manifestări de unitate transatlantică – că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania și că fac pași înapoi în privința democrației.
AFIRMAȚII FALSE
În timpul vizitei sale, Vance s-a întâlnit cu liderii partidului AfD - clasificat de serviciul german de informații interne drept un grup extremist suspect - care a devenit cel mai mare partid de opoziție din Germania după alegerile din februarie.
Trump și aliații săi republicani au acuzat în mod repetat administrația fostului președinte democrat Joe Biden că încurajează suprimarea libertății de exprimare pe platformele online, acuzații care s-au concentrat în special pe eforturile de a limita răspândirea dezinformărilor legate de vaccinuri și alegeri.
Curtea Supremă a SUA a decis anul trecut că contactele administrației Biden cu companiile de social media nu au încălcat protecțiile oferite de Primul Amendament privind libertatea de exprimare.
The Trump administration instructed U.S. diplomats in Europe to lobby against the EU's Digital Services Act (DSA), citing concerns about free speech restrictions and financial burdens on U.S. tech firms. The directive, signed by Marco Rubio, urges diplomats to seek repeal or a... pic.twitter.com/4UX6lk6JKM
— DailySnap (@dailysnap46) August 7, 2025
Directivele Departamentului de Stat au ordonat diplomaților americani să investigheze orice acuzații de cenzură, definită ca „orice efort guvernamental de a suprima forme protejate de exprimare sau de a obliga companii private să facă același lucru”, subliniind că prioritate trebuie acordată incidentelor care afectează cetățeni și companii americane.
Investigațiile trebuie să includă și orice arestări, procese, confiscări de bunuri sau suspendări online legate de aceste cazuri, se arată în document.
„Misiunile diplomatice trebuie să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile și persoane afectate pentru a raporta cazurile de cenzură, inclusiv, dar fără a se limita la cele legate de DSA,” se menționează în telegramă.
În martie, președintele Comisiei Federale pentru Comunicații din SUA (FCC) a criticat în mod special DSA, afirmând că aceasta nu este compatibilă cu tradiția americană a libertății de exprimare.
În mai, Rubio a amenințat cu interdicții de viză pentru persoanele care „cenzurează” discursurile americane, inclusiv pe rețelele sociale, sugerând că politica ar putea viza și oficiali străini care reglementează companii tehnologice americane.
CONTROALE PREA LARGI
Companii tehnologice americane precum Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, au criticat și ele DSA, afirmând că aceasta echivalează cu cenzura platformelor lor.
Elon Musk, CEO al Tesla și totodată proprietar al rețelei sociale X, care a fost un consilier important al președintelui american înainte ca cei doi să se certe, alături de șefii Amazon, Meta și Alphabet (compania-mamă a Google), care au avut roluri proeminente la inaugurarea lui Trump în ianuarie, au fost implicați în acest context.
Directiva lui Rubio atacă în mod special definiția conținutului ilegal din DSA, considerând-o prea extinsă, și le cere diplomaților americani să susțină restrângerea acestei definiții pentru a nu limita libertatea de exprimare, inclusiv în discursurile politice și religioase.
O altă propunere este retragerea sau modificarea Codului de Conduită privind Dezinformarea, un cadru prevăzut de DSA, pe care Departamentul de Stat îl consideră că impune „controale prea largi” asupra conținutului, subminând astfel libertatea de exprimare.
Alte puncte de discuție includ eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricțiilor asupra conținutului și evitarea folosirii „semnalatorilor de încredere” („trusted flaggers”), entități desemnate de autoritățile naționale pentru a raporta platformelor conținut ilegal online.
