Raportul Congresului SUA despre cenzura UE zguduie rețelele sociale

04 Feb 2026
Raportul Congresului SUA despre cenzura UE zguduie rețelele sociale

Publicarea raportului „EU Censorship Files, Part II” de către Comitetul Judiciar Republican al Camerei Reprezentanților, la 3 februarie 2026, a declanșat o reacție imediată și intensă pe rețelele sociale, în special pe platforma X (fostul Twitter). Contul oficia al Comisiei Juridice a acuzat frontal Comisia Europeană că a folosit timp de aproape un deceniu Actul privind Serviciile Digitale (DSA) și mecanismele sale precursoare pentru a forța platforme globale precum TikTok și X să își modifice regulile de moderare la nivel mondial, ducând la cenzurarea unor conținuturi perfect legale în Statele Unite.

Postarea, susținută de documente interne obținute cu mandat în februarie 2025, descrie un sistem de presiuni sistematice: amenințări cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală, peste 90 de întâlniri oficiale sub Codul de dezinformare al UE între 2022 și 2024 și solicitări de „revizuire continuă” a regulilor interne ale platformelor. Raportul menționează explicit interferențe în procese electorale din SUA și Europa și ridică semne serioase de întrebare asupra narațiunii privind presupusa ingerință rusă în alegerile din România din 2024. Mesajul Comisiei a acumulat rapid milioane de vizualizări și mii de redistribuiri, devenind punctul central al dezbaterii online.

Cea mai puternică amplificare a venit din partea lui Elon Musk, proprietarul X, care a redistribuit postarea cu un comentariu laconic: „EU Censorship files”. În doar câteva ore, reacția sa a generat peste 3 milioane de vizualizări. Susținătorii lui Musk au prezentat intervenția drept o nouă dovadă a „tiraniei globale” exercitate de regulile UE și a unei confruntări directe între DSA și Primul Amendament al Constituției americane. Poziția este consecventă cu linia adoptată de Musk în ultimii ani, în care a descris DSA ca pe o amenințare directă la adresa libertății de exprimare.

La rândul său, echipa Global Government Affairs a X a reluat critici formulate încă din 2025, acuzând Uniunea Europeană că exportă standarde de cenzură la nivel global. Reprezentanții platformei au invocat exemple concrete în care declarații politice obișnuite – precum „We need to take back our country” – sunt clasificate drept „discurs de ură ilegal”, iar satirele sau opiniile privind migrația sunt vizate disproporționat. Mesajul central promovat de X rămâne neschimbat: „mai multă vorbire, nu mai puțină”, și rezistență față de ceea ce compania numește un abuz de putere regulatorie.

În zona politică americană, reacțiile conservatoare au fost rapide și dure. Congresmeni republicani precum Andy Biggs și Jeff Van Drew au legat direct DSA de un atac sistemic asupra libertății de exprimare, comparând situația cu evoluții recente din Regatul Unit, unde persoane au fost anchetate sau arestate pentru postări despre identitatea de gen sau migrație. Mesajul lor este unul de avertisment: acceptarea acestui tip de reglementare deschide „drumul spre un model iliberal și, în cele din urmă, totalitar”.

În audieri anterioare ale Comitetului Judiciar, Nigel Farage a mers și mai departe, descriind Marea Britanie – sub influența normelor europene – ca fiind în pericol de a deveni „un regim de cenzură autoritar”, și a cerut explicit Statelor Unite să folosească pârghii diplomatice și comerciale pentru a contracara exportul acestui model.

Comentatoarea politică olandeză Eva Vlaardingerbroek, figură cunoscută pentru opoziția sa față de Uniunea Europeană și politicile progresiste, a avut o reacție vehementă, fără echivoc, care acuză Uniunea Europeană de cenzură sistemică, ingerință electorală și subminarea democrației, prezentând DSA drept un instrument politic folosit pentru suprimarea discursului conservator.

Aceste documente sunt o bombă.

Datorită @JudiciaryGOP, avem acum dovezi că Uniunea Europeană a cenzurat activ conținut legal care contravenea agendei sale și că a intervenit în cel puțin opt alegeri europene, inclusiv în alegerile din Olanda din 2023 și 2025, prin întâlniri cu platformele de social media pentru a le presa să cenzureze discursul politic în zilele premergătoare votului.

Înaintea alegerilor olandeze din 2023, Comisia Europeană a desemnat chiar Ministerul de Interne al Olandei, condus atunci de @hugodejonge, drept „trusted flagger”, oferindu-i dreptul de a formula cereri prioritare de cenzură în baza DSA.

Ce tip de discurs politic voiau să cenzureze, vă întrebați?

  • „Retorică populistă”

  • „Conținut anti-guvernamental / anti-UE”

  • „Conținut anti-elite”

  • „Satiră politică”

  • „Conținut anti-migrație și islamofob”

  • „Conținut anti-refugiați / sentimente anti-imigrație”

  • „Conținut anti-LGBTQI”

  • „Subcultura meme-urilor”

Cu alte cuvinte, orice contravine agendei lor, orice este cât de cât de dreapta sau conservator și orice are legătură cu situația migratorie dezastruoasă cu care ne confruntăm în Europa.

Și ghiciți care a fost singura platformă care nu a cooperat?
@X, bineînțeles. Aceeași platformă pe care UE o amendează cu 120 de milioane de euro în baza DSA și ale cărei birouri sunt în prezent percheziționate în Franța.

Pentru asemenea lucruri ar trebui să cadă guverne și să se prăbușească instituții precum Uniunea Europeană.
Democrația este moartă.

Desființați UE. Acum.

a scris Eva Vlaardingerbroek pe X

De cealaltă parte, democrații din House Judiciary, în frunte cu Jamie Raskin, au minimalizat ideea unei amenințări externe majore la adresa libertății de exprimare, mutând accentul pe riscurile interne și apărând DSA ca instrument necesar pentru combaterea dezinformării și protejarea utilizatorilor online. Aceeași linie este susținută și de voci pro-UE din spațiul online, care descriu DSA drept o reglementare „consensuală”, menită să crească transparența și siguranța pe internet, negând acuzațiile de cenzură politică sau interferență electorală.

În ansamblu, reacțiile de pe X arată o polarizare clară și rapidă. Pentru tabăra pro-libertate de exprimare, raportul confirmă că DSA funcționează ca o armă de cenzură cu efecte globale, forțând platformele să aplice reguli europene din rațiuni economice și de conformare. Pentru apărătorii UE, aceleași măsuri sunt prezentate drept un răspuns legitim la haosul informațional. Cu audierile anunțate pentru 4 februarie 2026, dezbaterea este departe de a se fi încheiat și riscă să adâncească ruptura transatlantică dintre modelul european al reglementării și tradiția americană a libertății aproape absolute de exprimare.

Alte stiri din Externe

Ultima oră