Pakistanul și-a declarat oficial disponibilitatea de a acționa ca intermediar pentru negocieri directe între Washington și Teheran. Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a scris pe X că țara sa „este gata și onorată să fie gazda care facilitează discuții semnificative și concludente pentru o soluționare cuprinzătoare a conflictului actual” iar Donald Trump a validat propunerea re-postând-o pe reteaua sa TruthSocial. Această inițiativă diplomatică, sprijinită logistic de Turcia și Egipt, survine într-un moment critic în care economia globală se confruntă cu o criză energetică majoră, iar mecanismele de descurajare convențională par să fi atins un punct de saturație, scrie o analiza Al Jazeera
Ministerul Afacerilor Externe a declarat că Pakistanul este pregătit să găzduiască discuții între Statele Unite și Iran, pe fondul afirmațiilor președintelui american Donald Trump privind negocierile în curs între Washington și Teheran.
„Dacă părțile doresc, Islamabadul este întotdeauna dispus să găzduiască discuții”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Tahir Andrabi. „Pakistanul a pledat constant pentru dialog și diplomație pentru a promova pacea și stabilitatea în regiune.”
Câteva ore mai târziu, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a scris, de asemenea, că țara sa „este gata și onorată să fie gazda care facilitează discuții semnificative și concludente pentru o soluționare cuprinzătoare a conflictului actual”. Donald Trump a validat propunerea re-postând-o pe reteaua sa TruthSocial.
„Sub rezerva acordului dintre SUA și Iran, Pakistanul este pregătit și onorat să fie gazda pentru a facilita discuții semnificative și concludente pentru o soluționare cuprinzătoare”, a spus el.
Iranul a negat categoric că ar fi implicat în vreo discuție cu SUA, contrazicându-l pe Trump. Cu toate acestea, mai multe publicații din SUA și Israel au raportat că Pakistanul, Egiptul și Turcia au servit drept mesageri între Washington și Teheran, sperând să găsească o cale de ieșire dintr-un război care a dus la cea mai mare criză energetică din istoria modernă.
Unele rapoarte sugerează că Islamabadul ar putea deveni orașul gazdă al discuțiilor chiar la sfârșitul acestei săptămâni. Potrivit publicației Axios, sunt luate în considerare două formate: unul care îi implică pe ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, trimisul american Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner; un altul îl vizează pe vicepreședintele american JD Vance și pe președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a respins însă afirmațiile lui Trump, numindu-le o încercare de a „scăpa din mlaștina în care sunt prinse SUA și Israelul”.
Cert este că șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a discutat duminică cu președintele Trump. O zi mai târziu, premierul Shehbaz Sharif l-a sunat pe președintele iranian Masoud Pezeshkian, acțiune urmată de apeluri separate ale ministrului de externe Ishaq Dar către omologii săi din Iran și Turcia.
Diplomație fragilă, poziții rigide
Analiștii și oficialii descriu o mișcare diplomatică tentativă, dar fragilă, suficient de semnificativă pentru a opri temporar unele activități militare, dar care nu echivalează încă cu negocieri de fond. Trump a susținut că SUA și Iranul au ajuns deja la „puncte majore de acord”, sugerând pași spre dezescaladare în războiul condus de SUA și Israel împotriva Iranului.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a confirmat primirea unor mesaje prin „țări prietene” privind cererea SUA de negocieri, dar a precizat că Iranul a răspuns conform „pozițiilor sale de principiu”. Un oficial iranian a prezentat condițiile Teheranului pentru oprirea războiului: garanții împotriva viitoarelor acțiuni militare, închiderea tuturor bazelor americane din Golf, reparații depline din partea Washingtonului și Tel Avivului, încetarea conflictelor regionale implicând grupările aliate Iranului și un nou cadru legal pentru Strâmtoarea Ormuz.
Casa Albă a refuzat să detalieze discuțiile invocate de Trump. „Acestea sunt discuții diplomatice sensibile, iar SUA nu vor negocia prin intermediul presei”, a declarat secretarul de presă Karoline Leavitt.
Mehran Kamrava, profesor la Universitatea Georgetown din Qatar, consideră că abordarea lui Trump urmează un tipar familiar: presiune militară și economică susținută pentru a forța Teheranul să negocieze în condițiile SUA. „Am văzut însă că iranieii au rezistat acestor tactici de presiune”, a declarat el.
Analistul Trita Parsi a explicat că, paradoxal, războiul a întărit poziția Iranului în privința sancțiunilor: „Iranul exportă acum mai mult petrol decât înainte de război, la un preț dublu. Are pârghii și nu va accepta încetarea războiului fără o relaxare formală a sancțiunilor”.
Escaladarea războiului și mizele globale
Actualul conflict a început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate care l-au ucis pe liderul suprem Ali Khamenei și alți oficiali de rang înalt. Iranul a răspuns cu atacuri masive cu rachete și drone asupra Israelului, bazelor americane și infrastructurii din statele Golfului.
Agenția Internațională a Energiei a avertizat că perturbările depășesc crizele petroliere din 1973 și 1979 la un loc. Strâmtoarea Ormuz a fost practic închisă din prima zi a războiului, deși Iranul a permis recent trecerea câtorva tancuri petroliere către țări precum India, Pakistan, China și Turcia.
Trump a anunțat inițial un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea strâmtorii, dar ulterior a declarat o pauză de cinci zile a atacurilor asupra centralelor electrice iraniene, care expiră sâmbătă. În paralel, Pentagonul a accelerat desfășurarea forțelor în Golf, luând în calcul inclusiv ocuparea Insulei Kharg, prin care trec 90% din exporturile de petrol ale Iranului.
Deschiderea diplomatică a Pakistanului
Rolul Pakistanului se bazează pe relații construite în timp. În iunie 2025, Trump declara că Pakistanul „cunoaște Iranul foarte bine, mai bine decât majoritatea”. Islamabadul are avantaje unice: este singura țară musulmană cu arme nucleare, nu găzduiește baze americane, are un pact de apărare cu Arabia Saudită, dar împarte și o graniță de 900 km cu Iranul, adăpostind a doua cea mai mare populație șiită din lume.
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis recent un mesaj de apreciere poporului pakistanez. Fostul diplomat Salman Bashir a subliniat că medierea servește intereselor naționale ale Pakistanului, deoarece țara ar fi direct afectată de extinderea conflictului.
Dinamica regională și limitele medierii
Baza acestei inițiative a fost pusă la Riad săptămâna trecută, într-o reuniune de urgență a 12 țări arabe și islamice. Deși statele din Golf sunt furioase pe Iran din cauza atacurilor asupra infrastructurii lor, Israelul rămâne principalul obstacol în calea păcii.
Analistul Mehran Kamrava afirmă că Israelul nu dorește încetarea războiului sau negocieri între SUA și Iran. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a discutat cu Trump, considerând că progresele militare pot fi folosite pentru a obține un acord favorabil, dar a subliniat că atacurile israeliene în Iran vor continua indiferent de negocieri.
Fostul diplomat pakistanez Khalid Masood a concluzionat totuși că există o convergență de interese pentru dezescaladare: „Toată lumea ar trebui să își dorească succesul acestor discuții. Există o oboseală de război, iar aliații SUA o simt din plin”.
Pakistan welcomes and fully supports ongoing efforts to pursue dialogue to end the WAR in Middle East, in the interest of peace and stability in region and beyond. Subject to concurrence by the US and Iran, Pakistan stands ready and honoured to be the host to facilitate…
— Shehbaz Sharif (@CMShehbaz) March 24, 2026
