Într-un interviu acordat postului public Kossuth Rádió, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a formulat una dintre cele mai tranșante poziții exprimate de un lider european împotriva implicării directe a Uniunii Europene în războiul din Ucraina. Într-un moment în care, la Bruxelles și în marile capitale occidentale, se vorbește tot mai deschis despre trimiterea de trupe și despre extinderea sprijinului militar, Budapesta își reafirmă poziția de refuz categoric al oricărei confruntări directe cu Rusia. Mesajul este formulat fără ambiguități: pentru Ungaria, linia roșie nu este doar cea a banilor publici trimiși într-un conflict extern, ci și cea a vieților tinerilor care ar putea fi împinși pe front.
„Dacă vorbim despre război și despre pericolul pe care îl reprezintă pentru Ungaria, trebuie să distingem două etape. Astăzi pericolul imediat este că banii ungurilor sunt trimiși în Ucraina. Următorul pericol este că vor fi trimiși tinerii unguri ca soldați, vor fi înrolați”, afirmă premierul ungar.
Trupe europene în Ucraina: „ar însemna război direct cu Rusia”
Una dintre cele mai grave preocupări exprimate de Orbán vizează declarațiile recente ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, dar și acorduri sau poziții exprimate de Franța, Marea Britanie și Germania privind posibilitatea desfășurării de trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei după un eventual acord de pace.
„Există acorduri scrise între francezi și britanici, există declarații germane care confirmă verbal acest lucru: ei vor să staționeze trupe pe teritoriul Ucrainei”, spune Orbán.
Potrivit acestuia, Moscova a transmis deja în mod repetat că o asemenea mișcare ar transforma automat trupele occidentale în ținte militare legitime.
„Rușii au spus clar și repetă zilnic: dacă trupe occidentale intră pe teritoriul Ucrainei, acestea devin ținte militare. Vor trage asupra lor”, avertizează liderul de la Budapesta.
Consecința, în viziunea sa, ar fi inevitabilă:
„Asta înseamnă că armate europene, soldați europeni, ar lupta cu rușii pe teritoriul Ucrainei. Iar acest lucru, de regulă, nu se termină bine.”
Orbán subliniază că o asemenea evoluție ar apropia frontul de Europa Centrală și ar transforma războiul dintr-un conflict indirect într-unul cu impact fizic direct asupra statelor din regiune.
Aderarea Ucrainei la UE, echivalentă cu intrarea în război
Premierul ungar leagă în mod direct riscul războiului de perspectiva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În opinia sa, această opțiune este incompatibilă cu realitatea geopolitică a unui conflict activ cu Rusia.
„Problema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană este că am lua în Uniune o țară aflată în război cu Rusia. Dacă un stat membru este în război, în mod necesar și celelalte sunt atrase în conflict”, explică Orbán.
El merge mai departe, afirmând explicit:
„Aderarea Ucrainei la UE înseamnă război imediat cu Rusia. Iar chiar și în cazul unei păci, riscul războiului rămâne permanent.”
Orbán invocă dimensiunea frontului și instabilitatea structurală a oricărui armistițiu:
„Vorbim despre un front de 1.200 de kilometri. Chiar dacă va exista pace, nu se știe cât va dura.”
Tensiuni diplomatice cu Kievul
Relația bilaterală cu Ucraina a fost descrisă ca fiind „tensionată”, în special după incidentele legate de mobilizarea forțată a etnicilor maghiari din Transcarpatia. Guvernul de la Budapesta a luat deja măsuri punitive împotriva unor oficiali ucraineni.
„Am interzis accesul în țară pentru trei lideri ucraineni responsabili de mobilizările forțate. Nu pot spera că vor tortura maghiari, că îi vor ridica pe cei inapți de serviciu militar, iar noi vom tăcea. Bruxelles-ul protejează Kievul în această chestiune, dar nouă ne pasă de soarta maghiarilor de acolo.”
Finanțarea Ucrainei: „Europa se pregătește de economie de război”
Un alt punct central al discursului său este dimensiunea financiară a angajamentului european față de Ucraina. Orbán afirmă că Bruxelles-ul a impus statelor membre o tranziție către o economie de război.
„Bruxelles-ul a dat ordinul de trecere la economia de război. Toată lumea se pregătește ca în următorii zece ani să dea Ucrainei 800 de miliarde de dolari doar pentru funcționarea statului (pensii, salarii) și alte 700 de miliarde pentru înarmare. Totalul este de 1.500 de miliarde. Acești bani trebuie luați de la cineva.”
În opinia sa, aceste sume pot fi obținute doar prin tăieri bugetare sau prin îndatorare masivă a statelor europene.
„Pentru a trimite acești bani în Ucraina, trebuie să îi ia de undeva. Fie îi iau de la cetățeni, fie iau credite”, afirmă Orbán.
Ungaria, spune el, refuză ambele variante.
Energia rusă și costurile pentru populație
Orbán leagă sancțiunile energetice împotriva Rusiei de creșterea costurilor pentru populație în întreaga Europă. El oferă o comparație regională, cu referire explicită la România.
„Aceeași cantitate de gaz și electricitate costă anual aproximativ 250.000 de forinți în Ungaria. În Slovacia, 650.000. În România, 600.000. În Polonia, 900.000. În Cehia, peste un milion”, afirmă premierul ungar.
Concluzia sa este categorică:
„Cine spune că se poate renunța la gazul și petrolul rusesc și, în același timp, se poate menține protecția consumatorilor, fie nu știe despre ce vorbește, fie minte.”
Poziția Ungariei: neutralitate militară și refuzul escaladării
În final, Orbán sintetizează strategia externă a Ungariei într-o formulă simplă: refuzul participării la război, chiar cu prețul conflictelor politice cu Bruxelles-ul.
„Ungaria nu va intra sub nicio formă într-un război cu Rusia – nici pe teritoriul Rusiei, nici pe teritoriul Ucrainei. Suntem dispuși să participăm doar într-o alianță defensivă”, declară el.
În fața unei Europe pe care o consideră orientată spre escaladare, premierul ungar afirmă că obiectivul realist al Budapestei nu este schimbarea cursului continental, ci evitarea implicării.
„Ceea ce fac europenii este un lucru rău. Dacă nu putem să-l transformăm într-un lucru bun, atunci ambiția noastră este să stăm deoparte”, spune Orbán.
Mesajul final este lipsit de ambiguitate:
„Trebuie să rămânem în afara războiului. Pentru asta trebuie să spunem nu și să ne asumăm conflicte cu Bruxelles-ul. Dacă nu îți asumi conflictul, te vor apuca de guler și te vor trage și pe tine înăuntru.”
Alianța cu Donald Trump: „Singurul lider care vrea pacea”
Orbán a salutat susținerea explicită primită din partea președintelui american Donald Trump, subliniind că Ungaria este, în prezent, singurul aliat european al SUA care împărtășește viziunea de pace a Casei Albe.
„Există o veche alianță între actualul președinte al Statelor Unite și Ungaria. [...] Suntem singurii din Europa care, de la izbucnirea războiului, am susținut constant că dacă Donald Trump ar fi fost președinte în 2022, acest război nu ar fi existat. El este singurul lider internațional care nu renunță și care vrea pacea, iar pentru asta are nevoie de aliați europeni.”
Această relație nu este doar politică, ci și economică, premierul afirmând că, în ciuda strategiei SUA de a-și retrage capitalul din restul lumii, Ungaria rămâne o excepție: „De când el este președinte, am reușit să convenim asupra a cel puțin o duzină de investiții americane de top din punct de vedere tehnologic.”excepție: „De când el este președinte, am reușit să convenim asupra a cel puțin o duzină de investiții americane de top din punct de vedere tehnologic.”
???? When we talk about war, we must speak plainly:
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) February 7, 2026
1. Today, the danger is Hungarian money being sent to Ukraine.
2. Tomorrow, it could be young Hungarians being sent to fight.
European troops in Ukraine would mean direct conflict with Russia.
❌ Hungary says no, we refuse to… pic.twitter.com/57ey6bx4ax
