Moartea controversată a cercetătoarei Amy Eskridge care lucra la proiecte despre propulsia antigravitațională și disparițiile unor oameni de știință implicați în programe sensibile din SUA au alimentat un val de suspiciuni care a trecut rapid de la internet la presa mainstream și până la nivelul Casei Albe. În timp ce unele voci vorbesc despre un posibil complot legat de tehnologii secrete, adversari geopolitici sau chiar fenomene OZN, altele avertizează că asistăm la o construcție conspiraționistă clasică, amplificată de rețelele sociale și de climatul actual de neîncredere. Între fapte fragmentare, coincidențe și interpretări speculative, cazul ridică o întrebare esențială: există o legătură reală între aceste evenimente sau doar o narațiune care prinde rădăcini într-o societate deja tensionată?, se intreaba The Guardian
Au oare disparițiile sau decesele a cel puțin 11 oameni de știință americani, fiecare având, presupus, legături cu cercetarea spațială, militară sau nucleară, o conexiune reală într-un complot sinistru? Un complot care ar implica China sau alți adversari statali, ori chiar ar avea legături cu OZN-urile?
O teorie a conspirației care susține exact acest lucru s-a răspândit rapid în ultimele săptămâni în anumite segmente ale populației americane, migrând de pe internet către presa de dreapta, apoi în mass-media mainstream și determinând deschiderea unei anchete în Congres, precum și întrebări adresate președintelui Donald Trump.
Poate o astfel de teorie, aparent extravagantă, să conțină măcar un sâmbure de adevăr? Sau asistăm pur și simplu la un nou val de senzaționalism conspiraționist, alimentat de rețele sociale, podcasturi și o industrie media avidă de audiență?
Ca orice teorie a conspirației bine construită, cazul misterios al valului de oameni de știință americani dispăruți sau decedați este dificil de analizat riguros. Iar răspunsurile nu se află, probabil, în teoria însăși, ci în ceea ce reflectă ea: o epocă dominată de conținut artificial, dezinformare și o foame constantă pentru narațiuni spectaculoase, în care fiecare „indiciu” generează nevoia unui nou „indiciu”.
Există, totuși, câteva elemente certe.
Pe 27 februarie, generalul-maior în retragere al Forțelor Aeriene ale SUA, William „Neil” McCasland, în vârstă de 68 de ani, a părăsit locuința sa din Albuquerque, New Mexico, între orele 10:00 și 11:00. Și-a lăsat telefonul și ochelarii acasă, a luat cu el un revolver calibru .38 și se presupune că a plecat pe jos. Soția sa a constatat dispariția în jurul prânzului, iar în aceeași după-amiază, biroul șerifului din Bernalillo a emis o alertă pentru persoane dispărute în vârstă.
De atunci, nu a mai fost văzut. Însă, în calitate de fost comandant al centrului de cercetare Phillips din cadrul bazei aeriene Kirtland — specializat în vehicule spațiale și tehnologii cu energie dirijată — dispariția sa a atras atenția, inclusiv în comunitatea interesată de OZN-uri.
Locotenentul Kyle Woods, din cadrul biroului șerifului, a declarat că nicio ipoteză nu este exclusă: „De aceea investigăm toate posibilele conexiuni.” Totuși, a adăugat: „Există o comunitate care vrea să meargă pe pista OZN-urilor. Nu avem mijloace să urmăm această direcție fără dovezi. Ne bazăm doar pe fapte.”
Problema: faptele sunt puține. Iar acest vid a fost rapid umplut de alte cazuri — reale sau speculative — de oameni de știință dispăruți sau decedați, adesea cu legături, reale sau imaginare, cu securitatea națională sau cercetarea spațială.
Au fost raportate cel puțin 10 astfel de cazuri. Printre ele: Michael David Hicks, cercetător la laboratorul de propulsie Jet al NASA între 1998 și 2022, specializat în asteroizi și comete din apropierea Pământului, decedat în 2023 la 59 de ani din cauze necunoscute.
Un alt caz: Monica Reza, dispărută în iunie anul trecut. Director al grupului de procesare a materialelor din cadrul unui laborator NASA, aceasta plecase într-o drumeție în pădurea națională Angeles. Potrivit poliției, Reza, în vârstă de 60 de ani, se afla la aproximativ 10 metri în urma însoțitorului său când a dispărut. Corpul nu a fost găsit niciodată.
Lista include și alte nume: astrofizicianul Carl Grillmair, împușcat pe veranda casei sale; fizicianul MIT Nuno Loureiro, ucis de un fost coleg; Jason Thomas, biolog chimist la compania Novartis, dispărut în decembrie, ale cărui rămășițe au fost descoperite în martie, în Massachusetts.
Un alt nume central este Amy Eskridge, cercetătoare din Alabama care susținea că lucrează la „modificarea gravitației”. Aceasta s-a sinucis în 2022. Însă recent, Franc Milburn, care afirmă că a fost ofițer de informații britanic, a declarat că Eskridge i-ar fi spus explicit să nu creadă nicio versiune oficială care ar indica sinuciderea, în cazul în care ar fi găsită moartă.
Într-un interviu acordat unui podcast în 2020, Eskridge își justifica abordarea publică în termeni direcți și neliniștitori:
„Dacă ieși în public, măcar cineva observă dacă ți se taie capul. Dacă o faci în privat… te vor îngropa, îți vor arde casa în timp ce dormi și nici nu va apărea la știri.”
După moartea ei, institutul și-a închis porțile, iar site-ul nu mai este accesibil. Totuși, arhivele au reapărut online: studii detaliate despre propulsia antigravitațională și imagini cu aeronave inspirate, potrivit autorilor, din tehnologia OZN.
În 2018, tatăl și fiica prezentaseră împreună lucrări despre modificarea gravitațională, inclusiv referiri la așa-numite „proiecte negre” care ar fi dezvoltat un aparat triunghiular antigravitațional cunoscut sub numele de „TR-3B”. Afirmații care reamintesc de misterele asociate Zonei 51.
„Dacă vezi vreo informație că m-am sinucis, cu siguranță nu este adevărat. Dacă vezi că am luat o supradoză, nu este adevărat. Dacă vezi că am omorât pe cineva, nu este adevărat”, ar fi scris ea, potrivit lui Milburn.
Aceste relatări au circulat intens pe rețelele sociale și în presa. Donald Trump a fost întrebat despre subiect și a promis că îl va analiza. Ulterior, congresmeni republicani au cerut oficial anchete din partea FBI, Departamentului Energiei, NASA și altor agenții.
Congresmenii James Comer și Eric Burlison au scris că, dacă informațiile sunt corecte, aceste cazuri ar putea reprezenta „o amenințare gravă la adresa securității naționale a SUA”. Ei au invocat și alte două cazuri de angajați asociați laboratorului Los Alamos, dispăruți sau decedați.
Într-o scrisoare adresată secretarului apărării, Pete Hegseth, aceștia au sugerat că Monica Reza și McCasland ar fi avut o „legătură profesională strânsă”.
Între timp, cercetătorul OZN David Wilcock, în vârstă de 53 de ani, s-a sinucis recent în Colorado. Congresmanul Tim Burchett a reacționat spunând: „Nu e în regulă. Nu cred că toate acestea sunt simple coincidențe.”
Întrebarea reală este însă alta: există vreo legătură între aceste cazuri? Sau este vorba despre coincidențe într-o populație de peste 2 milioane de cercetători americani — dintre care sute de mii au acces la informații sensibile?
Experții spun clar: conexiunile sunt construite de observatori, nu de realitate.
Potrivit lui Greg Eghigian, profesor de istorie și bioetică la Penn State, fenomenul actual se înscrie într-un tipar mai vechi: temeri legate de știință, alimentate după pandemie, combinate cu mitologia OZN-urilor și suspiciunile privind instalațiile nucleare.
„Toate elementele sunt acolo: armata, secretele de stat, tehnologiile nucleare și disparițiile. Oamenii leagă punctele pentru că narațiunea există de zeci de ani”, explică acesta.
Contextul este unul de anxietate crescută privind securitatea națională, în care apar tot mai frecvent relatări despre OZN-uri sau răpiri extraterestre — adesea promovate de actori interesați de narațiuni imposibil de verificat.
Podcasterul Joe Rogan a sugerat recent, fără dovezi, că disparițiile ar putea avea legătură cu „tehnologia plasmei”.
În contrast, cea mai solidă voce împotriva acestor teorii vine chiar din interiorul cazurilor: Susan McCasland Wilkerson, soția generalului dispărut. Ea a explicat că soțul său nu mai avea acces la informații clasificate de aproape 13 ani.
Într-un ton ironic, a respins ipotezele conspiraționiste: „Este puțin probabil să fi fost răpit pentru a i se extrage secrete vechi.”
Referindu-se la legătura acestuia cu Tom DeLonge, implicat în inițiative de divulgare a fenomenelor OZN, ea a precizat că acest lucru „nu este un motiv pentru răpire”.
De asemenea, a subliniat că soțul ei nu deținea „nicio informație specială despre corpuri extraterestre sau resturi din incidentul Roswell”.
Concluzia ei, formulată cu ironie: „Poate cea mai bună ipoteză este că extratereștrii l-au teleportat pe nava-mamă. Dar nu s-a observat nicio navă deasupra zonei Sandia.”
