Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legislația adoptată de Budapesta în 2021, care restricționează accesul minorilor la conținut legat de homosexualitate și identitate de gen, încalcă dreptul european și drepturile fundamentale. Viktor Orbán interzisese referirile la homosexualitate în mass-media accesibilă copiilor și interzisese marșurile Pride. Hotărârea vine într-un moment politic critic, chiar înainte de plecarea lui Viktor Orbán de la putere, și deschide calea pentru sancțiuni financiare dacă Ungaria refuză să se conformeze, conform Politico
Ungaria a încălcat legislația Uniunii Europene atunci când a interzis accesul copiilor la conținut LGBTQ+, a decis marți Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ordonând Budapestei să abroge legislația respectivă.
Hotărârea de referință reprezintă o lovitură pentru moștenirea premierului în exercițiu Viktor Orbán, în contextul în care rivalul său de lungă durată, Péter Magyar, se pregătește să preia funcția luna viitoare.
Restricțiile legislative impuse de Ungaria asupra reprezentării LGBTQ+ încalcă o serie de legi ale UE și „constituie o ingerință deosebit de gravă în mai multe drepturi fundamentale”, a transmis Curtea într-un comunicat de presă, dând dreptate procedurii de infringement inițiate inițial de Comisia Europeană.
Cazul vizează legea adoptată de Ungaria în 2021, care restricționează sau interzice „promovarea” homosexualității și a tranziției de gen în mass-media accesibilă copiilor, introdusă de Budapesta în momentul transpunerii normelor UE din domeniul audiovizualului și a prevederilor privind protecția minorilor față de conținutul dăunător.
Comisia Europeană a trimis în cele din urmă cazul în fața Curții, fiind susținută de 15 state membre și de Parlamentul European.
„Legea ungară este o rușine”, declara în 2021 președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, promițând că va folosi „toate prerogativele Comisiei pentru a garanta drepturile tuturor cetățenilor UE, indiferent cine sunt și unde trăiesc”.
În ciuda acestor presiuni, guvernul ungar a continuat pe aceeași linie. Anul trecut, a interzis evenimentele Pride și a autorizat poliția să folosească camere biometrice pentru identificarea organizatorilor și participanților — accentuând conflictul cu UE.
Decizia Curții este în linie cu poziții juridice anterioare. Avocatul general al Curții susținuse anterior că Ungaria „s-a îndepărtat semnificativ de modelul unei democrații constituționale”, criticând regulile pentru faptul că „se bazează pe o judecată de valoare potrivit căreia viața homosexuală și non-cisgen nu are aceeași valoare sau statut ca viața heterosexuală și cisgen”.
„Am spus clar că, potrivit Tisza și milioanelor de cetățeni ungari care o susțin, fiecare poate trăi cu cine iubește, atâta timp cât nu încalcă legea și nu dăunează altora”, a declarat Péter Magyar după victoria sa electorală, susținând totodată organizarea marșurilor Pride în numele dreptului la libertatea de întrunire.
„Ungaria trebuie să fie o țară în care nimeni nu este stigmatizat pentru că gândește diferit, pentru că iubește pe cineva diferit de majoritate sau pentru că crede altceva decât majoritatea”, a adăugat acesta.
Executivul european poate acum să adopte măsuri suplimentare și să solicite sancțiuni financiare dacă Ungaria nu se conformează hotărârii.
Comisia Europeană, guvernul ungar aflat la final de mandat și delegația Tisza din Parlamentul European nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind decizia de marți.
