În timp ce public administrația americană oscilează între negocieri și escaladare, în culise se conturează o linie dură: prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, ar fi făcut presiuni directe asupra lui Donald Trump pentru continuarea ofensivelor împotriva Iranului. Miza nu este doar militară, ci strategică - redefinirea echilibrului de putere în Orientul Mijlociu și eliminarea definitivă a regimului de la Teheran, în pofida riscurilor majore pentru stabilitatea regională și economia globală, conform New York Times
Prințul Mohammed bin Salman consideră că există o „oportunitate istorică” de a remodela regiunea, potrivit unor persoane informate de oficiali americani despre aceste discuții.
Liderul de facto al Arabiei Saudite, prințul Mohammed bin Salman, l-a presat pe președintele Donald Trump să continue războiul împotriva Iranului, susținând că campania militară americano-israeliană reprezintă o „oportunitate istorică” de a reconfigura Orientul Mijlociu, potrivit unor persoane informate de oficiali americani despre aceste convorbiri.
Într-o serie de discuții din ultima săptămână, prințul Mohammed i-ar fi transmis lui Trump că trebuie să meargă până la capăt, urmărind distrugerea guvernului dur de la Teheran, au declarat persoane familiarizate cu aceste schimburi.
Potrivit acelorași surse, prințul a argumentat că Iranul reprezintă o amenințare pe termen lung pentru statele din Golf, care nu poate fi eliminată decât prin înlăturarea actualului regim.
Și premierul israelian Benjamin Netanyahu vede Iranul ca pe o amenințare pe termen lung, însă analiștii spun că oficialii israelieni ar considera probabil un succes un Iran slăbit și paralizat de tulburări interne, incapabil să mai amenințe Israelul. În schimb, Arabia Saudită consideră că un stat iranian eșuat ar reprezenta o amenințare gravă și directă la adresa propriei securități.
Totuși, oficiali de rang înalt din Arabia Saudită și Statele Unite se tem că, dacă conflictul se prelungește, Iranul ar putea lansa atacuri tot mai devastatoare asupra infrastructurii petroliere saudite, iar SUA riscă să fie atrase într-un război fără sfârșit.
În plan public, Donald Trump a oscilat între a sugera că războiul s-ar putea încheia curând și a transmite semnale de escaladare. Luni, președintele a afirmat pe rețelele sociale că administrația sa și Iranul au purtat „discuții productive privind o rezolvare completă a ostilităților”, deși Teheranul a contestat existența unor negocieri.
Consecințele războiului pentru economia și securitatea națională a Arabiei Saudite sunt majore. Atacurile iraniene cu drone și rachete, lansate ca răspuns la ofensiva americano-israeliană, au provocat deja perturbări semnificative pe piața petrolului.
Oficialii saudiți au respins ideea că prințul Mohammed ar fi făcut presiuni pentru prelungirea conflictului.
„Regatul Arabiei Saudite a susținut întotdeauna o soluție pașnică a acestui conflict, chiar înainte ca el să înceapă”, a transmis guvernul saudit într-un comunicat, subliniind că oficialii „rămân în contact strâns cu administrația Trump, iar angajamentul nostru rămâne neschimbat”.
„Principala noastră preocupare în prezent este să ne apărăm de atacurile zilnice asupra populației și infrastructurii civile”, se mai arată în declarație. „Iranul a ales o escaladare periculoasă în locul unor soluții diplomatice serioase. Acest lucru afectează toți actorii implicați, dar în primul rând chiar Iranul.”
Potrivit surselor citate, Trump a părut uneori deschis la ideea de a reduce intensitatea conflictului, însă prințul Mohammed ar fi susținut că aceasta ar fi o greșeală și ar fi insistat pentru lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene, pentru a slăbi regimul de la Teheran.
Acest articol se bazează pe interviuri cu persoane care au discutat cu oficiali americani și care au descris aceste conversații sub protecția anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al dialogurilor lui Trump cu liderii mondiali. The New York Times a intervievat surse cu opinii diferite privind oportunitatea continuării războiului și rolul prințului Mohammed în consilierea președintelui american.
Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că administrația „nu comentează conversațiile private ale președintelui”.
Prințul Mohammed, un lider autoritar care a condus o represiune susținută împotriva disidenței, se bucură de respectul lui Trump și a mai influențat în trecut deciziile acestuia. Potrivit surselor, el ar fi sugerat că Statele Unite ar trebui să ia în calcul trimiterea de trupe în Iran pentru a prelua controlul asupra infrastructurii energetice și a forța căderea regimului.
În ultimele zile, Trump ar fi analizat mai serios o operațiune militară pentru capturarea insulei Kharg, nod esențial al infrastructurii petroliere iraniene. O astfel de operațiune, fie cu trupe aeropurtate, fie printr-un asalt amfibiu al pușcașilor marini, ar fi extrem de riscantă.
Cu toate acestea, potrivit surselor, prințul Mohammed a susținut explicit operațiuni terestre în discuțiile sale cu Trump.
Poziția Arabiei Saudite este modelată nu doar de considerente politice, ci și economice. De la începutul războiului, atacurile de represalii ale Iranului au afectat grav traficul prin Strâmtoarea Hormuz, blocând industria energetică a regiunii. Majoritatea exporturilor de petrol din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit depind de această rută.
Deși Arabia Saudită și Emiratele au construit conducte alternative pentru a ocoli strâmtoarea, și acestea au fost ținta atacurilor.
Analiștii spun că, deși prințul Mohammed ar fi preferat să evite războiul, el se teme că, dacă Trump se retrage acum, Arabia Saudită și restul regiunii vor rămâne singure în fața unui Iran întărit și furios.
În această logică, o ofensivă neterminată ar expune regatul la atacuri iraniene frecvente și ar putea permite Teheranului să închidă periodic Strâmtoarea Hormuz.
„Oficialii saudiți vor, desigur, ca războiul să se încheie, dar modul în care se încheie contează”, a declarat Yasmine Farouk, directoarea programului pentru Golf și Peninsula Arabică din cadrul International Crisis Group.
Un atac susținut de Iran asupra instalațiilor petroliere saudite în 2019 - care a scos temporar din funcțiune jumătate din producția regatului - l-a determinat pe prinț să-și reconsidere abordarea conflictuală față de Republica Islamică.
Ulterior, oficialii saudiți au urmărit o detensionare diplomatică, reluând relațiile cu Iranul în 2023, în parte pentru că au realizat că alianța cu Statele Unite oferă doar o protecție parțială împotriva Iranului.
Și alte state din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, au încercat în ultimii ani să-și îmbunătățească relațiile cu Iranul din motive similare.
După decizia lui Trump de a intra în război, în ciuda sfaturilor mai multor guverne din Golf, Iranul a răspuns lansând mii de rachete și drone asupra țărilor din regiune, subminând eforturile acestora de a-l integra într-un cadru de cooperare.
„Puțina încredere care exista înainte a fost complet distrusă”, a declarat ministrul saudit de externe, prințul Faisal bin Farhan.
Arabia Saudită dispune de un stoc important de interceptoare Patriot, pe care le folosește pentru a se apăra de valul de atacuri iraniene asupra câmpurilor petroliere, rafinăriilor și orașelor sale.
Însă aceste sisteme sunt limitate la nivel global. Atacurile cu drone și rachete au lovit deja o rafinărie și ambasada SUA, iar fragmentele provenite din interceptări au ucis doi muncitori migranți din Bangladesh și au rănit peste o duzină de alți rezidenți străini.
De la începutul războiului, Benjamin Netanyahu a susținut operațiuni militare care ar putea duce la prăbușirea regimului iranian. Oficialii americani s-au concentrat mai mult pe slăbirea capacităților militare ale Iranului și sunt mai sceptici că regimul poate fi înlăturat.
Deși loviturile israeliene au eliminat numeroși lideri, regimul de la Teheran rămâne la putere.
Oficialii saudiți și-au exprimat de mult timp temerile că un stat iranian eșuat ar reprezenta o amenințare majoră. Ei se tem că, chiar dacă regimul ar cădea, elemente ale armatei sau miliții apărute în vidul de putere ar continua atacurile, vizând în special infrastructura petrolieră.
Unii analiști din serviciile de informații guvernamentale consideră că prințul Mohammed vede războiul și ca pe o oportunitate de a crește influența Arabiei Saudite în întregul Orient Mijlociu și că este convins că regatul se poate proteja chiar și în cazul unei escaladări.
În discuțiile cu prințul, Trump și-a exprimat îngrijorarea privind creșterea prețului petrolului și impactul asupra economiei. Liderul saudit l-ar fi asigurat că aceste efecte sunt temporare.
Totuși, oficiali americani și regionali sunt profund sceptici că piețele petroliere își vor reveni rapid. Arabia Saudită nu poate compensa pierderile cauzate de conflict, deoarece conductele terestre pot transporta doar o fracțiune din volumul care tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz.
Deși Arabia Saudită este mai bine poziționată decât alte state din Golf pentru a face față închiderii strâmtorii, consecințele ar putea deveni grave dacă aceasta nu este redeschisă rapid.
Chiar înainte de izbucnirea războiului, prințul Mohammed se confrunta cu dificultăți financiare majore, în contextul apropierii termenului din 2030 pe care și l-a fixat pentru transformarea Arabiei Saudite într-un hub global de afaceri. Guvernul său estimează deficite bugetare pentru mai mulți ani, pe fondul megaproiectelor ambițioase și al investițiilor masive în inteligență artificială.
Un război prelungit cu Iranul ar pune în pericol toate aceste planuri. Succesul prințului depinde de crearea unui mediu stabil pentru investitori și turiști.
Întrebat săptămâna trecută dacă guvernul saudit preferă o încheiere rapidă a războiului sau un conflict mai lung care să degradeze capacitățile Iranului, ministrul de externe Faisal bin Farhan a răspuns că singura prioritate este oprirea atacurilor iraniene asupra Arabiei Saudite și țărilor vecine.
„Vom folosi toate pârghiile pe care le avem — politice, economice, diplomatice și altele — pentru a opri aceste atacuri”, a declarat acesta.
