Modificări ale balanţei economice de putere la nivel mondial

09 Mai 2019 | scris de Ioana Ilie
Modificări ale balanţei economice de putere la nivel mondial

Puterile emergente au devenit principala sursă a creşterii economice la nivel global şi, pe cale de consecinţă, un factor decizional important în cadrul G-20. De asemenea, reprezintă un factor activ în economia mondială prin stabilirea unei diversităţi de alianţe şi înţelegeri. 

Între China, India, Brazilia, Rusia, Africa de Sud s-a stabilit o cooperare şi o coordonare a acţiunilor capabile să influenţeze fundamental regulile stabilite de puterile occidentale în funcţionarea pieţei internaţionale.

Potenţialul puterilor emergente - BRICS, cel mai dinamic grup

Ideea acestei cooperări a fost discutată iniţial la New-York în 2006, la nivelul miniştrilor de Externe, şi s-a concretizat în cadrul unui summit al şefilor de stat, care a avut loc la Ekaterinburg în Rusia, în 2009. Inițial, grupul a avut acronimul BRIC (Brazilia, Rusia, India, China).

În 2011 în urma iniţiativei Chinei, gruparea BRIC a cooptat un nou membru, Africa de Sud - devenind grupul BRICS. Cooptarea Africii de sud are o puternică semnificaţie geopolitică şi economică, subliniind prezenţa grupului pe continentul african, ceea ce îi consolidează poziţia şi, implicit, prestigiul internaţional.

Membrii grupului BRICS s-au remarcat printr-o prezenţă activă în numeroase ţări din Asia, Africa şi America de Sud, iar relaţiilor lor economice cu Uniunea Europeană au atins cote semnificative.

Opţiunile politice ale ţărilor din acest grup diferă adesea de cele occidentale în probleme esenţiale, precum stabilitatea economică globală, întărirea arhitecturii financiare internaţionale şi crearea de oportunităţi pentru politicile naţionale şi cooperarea internaţională. 

BRICS este cel mai dinamic grup al ţărilor emergente. “Estimările privind tendinţa de creştere - dincolo de posibilele cooperări sau alianţe între acest grup şi alte mari pieţe emergente - au indicat anul 2035 ca moment în care balanţa se va modifica în favoarea ţărilor din grupul BRICS” afirmă The Telegraph.  Banca Mondială preciza încă din 2011 într-un raport, că „până în 2025 şase mari economii emergente - Brazilia, China, India, Indonezia, Coreea de sud şi Rusia - vor contribui cu peste 50% la creşterea mondială”.

Nivelul scăzut al rezervelor valutare deţinute de puterile occidentale în raport cu cele ale ţărilor BRICS - dincolo de rezervele deţinute de alte puteri emergente - sunt o dovadă a schimbărilor la nivel global în planul raporturilor financiare.

Puterile occidentale nu mai reprezintă o sursă sigură de creditare pentru ţările aflate în dificultate, în timp ce ţările BRICS îşi folosesc rezervele valutare pentru a investi în UE, Africa şi America de Sud. 

Un factor nu mai puţin important, îl reprezintă succesiunea crizelor la intervale mici, având ca efect instabilitatea prelungită a economiilor SUA şi UE. Pe acest fond, a crescut neîncrederea în capacitatea monedei americane de a mai îndeplini rolul monedei de rezervă pe piaţa mondială. 

Puterile emergente exercită presiuni pentru a se pune capăt înţelegerilor privind regulile de funcţionare ale pieţei mondiale stabilite la Bretton Woods.

Banca Mondială, confruntată cu dinamica reală a pieţelor internaţionale, a admis necesitatea unor modificări, fiind posibil ca, până în 2025, dominaţia dolarului ca monedă de rezervă internaţională să fie înlocuită cu un sistem monetar tripolar constituit din dolar, euro şi yuan.  

Nou pol de putere economică

Ipoteza modificării balanţei de putere economică la nivel global a fost evidenţiată şi într-un raport al expertului Jim O’Neill întitulat “The Next 11: More than an Acronim” , în care atrăgea atenţia asupra altor ţări emergente cu potenţial demografc remarcabil şi cu rate de creştere economică substanțiale care nu fac parte din BRICS.

Este vorba de Coreea de Sud, Mexic, Turcia, Indonezia, Iran, Pakistan, Nigeria, Filipine, Egipt, Bangladesh, Vietnam. Ulterior, Jim O’Neill a atras atenţia asupra grupului de puteri emergente Mexic, Indonezia, Coreea de sud şi Turcia, cu un potenţial de investiţie promiţător şi condiţii favorabile de creştere economică. 

În rândul statelor emergente se mai evidenţiază, în America de Sud, grupul format din Chile, Columbia şi Peru - aflate în relaţii bune de cooperare cu SUA.

Contribuţia economiilor  emergente, împreună cu cele în curs de dezvoltare, la creşterea economică globală, modul în care au făcut faţă consecinţelor crizei care a destabilizat lumea după anul 2008, preponderenţa în balanţa demografică a lumii, exercită un impact semnificativ asupra deciziilor politice mondiale.  

Există posibilitatea ca alte ţări, cu pieţe mari şi ritmuri ridicate de creştere economică, să colaboreze strâns cu grupul BRICS sau să intre în componenţa acestui grup - ceea ce indică faptul că s-a format un pol de creştere economică, deţinând elementele necesare pentru a juca un rol politic şi economic semnificativ la nivel mondial şi pentru a concura politica şi activităţile economice ale puterilor occidentale.  

Alianţă ruso-chineză pentru „de-dolarizare” 

Vladimir Putin a precizat că Rusia şi China vor depune eforturi concertate pentru a modifica practicile curente cu privire la utilizarea monedei de rezervă, înlocuind treptat dolarul cu rubla şi yuanul.

Cooperarea dintre Moscova şi Beijing a atins un nivel fără precedent în diferite domenii, precum energie şi apărare. Cele două țări au ajuns la o înţelegere privind  acorduri în domeniul bancar şi al comerţului. Se vor folosi doar rubla şi yuanul, excluzând dolarul, potrivit  ZeroHedge. 

Excluderea dolarului din cadrul operaţiunilor bancare din Rusia şi China este o amenințare la adresa economiei americane, a cărei monedă de rezervă ar putea fi treptat neglijată în favoarea yuanului.

Țări asiatice precum Japonia, Filipine sau Malaezia și, pe de altă parte, India, Africa de Sud şi Brazilia din cadrul grupului economic BRICS participă activ la înlocuirea tranzacţiilor în dolari.

Dolarul domină piaţa petrolului şi a gazului, sistem pe care Rusia şi China speră să-l fragilizeze. Statele Unite şi ţările OPEC au comercializat petrolul doar în dolari americani din 1971. 

Gazprom Neft a renegociat contractele cu 90% dintre clienţii săi astfel încât plăţile să se efectueze în monede alternative. 

Cooperarea economică dintre Rusia şi China este în creştere. Gazprom și CNPC au semnat în 2014 un contract în valoare de 400 de miliarde de dolari urmând a furniza Chinei gaze naturale prin gazoductul Power of Siberia.

În anul următor, China a iniţiat lucrările aferente secţiunii proprii. Gazprom va începe furnizarea de gaze naturale din Siberia către China la 1 septembrie 2019, potrivit Prime. Gazprom va furniza Chinei peste 30 miliarde de metri cubi de gaz anual timp de trei decenii. 

Gazoductul Power of Siberia îi va permite Rusiei să-şi reducă dependenţa de exportul de gaze către Europa.

„După ce vom crea o reţea de conducte de gaze aici, în Orientul îndepărtat şi în Siberia, vom putea să unificăm partea europeană a sistemului cu partea orientală. Din punct de vedere al posibilităţilor de export şi al dezvoltării geografice a infrastructurii de gaze a Rusiei, acest lucru ne va oferi avantaje mari în redirecţionarea fluxurilor de gaze în funcţie de situaţia de pe piaţa mondială - fie pentru a transporta mai multe gaze în Vest mai eficient, fie în Est„ a precizat Vladimir Putin, potrivit RBC. 

Alte stiri din Externe

Ultima oră