Actualul mediu macroeconomic, similar cu cel al anilor 1930

01 Apr 2019 | scris de   Bianca Maria Drug
Actualul mediu macroeconomic, similar cu cel al anilor 1930

“La fel ca în anii 1930, creşterea economiei mondiale este limitată de companii care nu vor să cheltuiască, de scăderea aşteptărilor privind inflaţia şi de guvernele care îşi retrag stimulentele”.

Actualele probleme au fost generate de o criză financiară “care a lăsat lumea mahmură după o supradoză de datorie şi a amplificat presiunile deflaţioniste”.

Situaţia este similară cu şocurile anterioare colapsului din anii 1930, potrivit unei analize a băncii americane Morgan Stanley.

„Credem că actualul mediu macroeconomic are un număr de similitudini cu anii 1930, iar experienţele de atunci sunt de actualitate“ au afirmat analiştii.

„Cea mai importantă similitudine cu anii 1930 este că şocul financiar şi nivelurile relativ ridicate de îndatorare au schimbat atitudinea sectorului privat faţă de risc, determinând companiile să-şi repare balanţa contabilă“.

Ca şi în anii 1930, rezultatul ar putea fi o perioadă prelungită de slăbiciune şi de aşteptări mici privind inflaţia, Riscul este ca aşteptările să nu fie stabile. 

Pericolul este ca Băncile centrale să se grăbească să majoreze dobânzile sau ca guvernele să diminueze cheltuielile, accentuând încetinirea.

„În 1936-1937, înăsprirea prematură şi accentuată a politicilor a dus la o nouă recesiune şi la revenirea deflaţiei în SUA în 1938“ menţionează analiştii.

„La fel, în actualul ciclu, când creşterea îşi revine, factorii de decizie înăspresc politicile fiscale, efectul fiind încetinirea creşterii“. Pentru a evita o nouă spirală descendentă, guvernele trebuie să acţioneze în consecinţă.

„Activarea politicilor fiscale, în special când politicile monetare sunt încă acomodative, ar putea crea un ciclu puternic în care sectorul corporate investeşte şi susţine crearea de locuri de muncă şi creşterea veniturilor“ au apreciat analiştii de la Morgan Stanley.  

Grad de îndatorare superior celui din timpul Marii Depresiuni

Gradul de îndatorare al ţărilor a continuat să crească în întreaga lume, în special în ţările bogate, unde se apropie de nivelul înregistrat după Al Doilea Război Mondial, a avertizat Fondul Monetar Internaţional.

"În medie, datoria publică a depăşit nivelul atins în timpul Marii Depresiuni - în anii 1930 - şi se apropie de nivelul de după Al Doilea Război Mondial" a precizat FMI.

În urma scăderii cotaţiilor petrolului, ţările exportatoare s-au confruntat cu o îndatorare în creştere pentru a-şi compensa veniturile.

Potrivit estimărilor, „datoria producătorilor de petrol din Maghreb şi din Orientul Mijlociu” ar urma să ajungă la 2.000 de miliarde de dolari până în anul 2021. 

În rezumat, "O nouă realitate este în curs de apariţie" iar"Riscurile cresc, practic, peste tot". FMI le-a cerut statelor membre să fie pregătite să "răspundă rapid" pentru a susţine creşterea economică şi să "reducă vulnerabilităţile" alimentate de îndatorare.  

Integritatea zonei euro, în pericol

Integritatea zonei euro va fi în pericol după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, a afirmat Jamie Dimon, CEO al băncii americane JPMorgan Chase & Co.

“Poate vor trece mai mult de cinci ani până când acest lucru se va întâmpla, dar s-ar putea întâmpla mai repede”. Referitor la faptul că divizarea zonei euro ar putea fi luată în considerare pentru regândirea poziţiei în Europa, Jamie Dimon a declarat că un astfel de scenariu „s-ar putea număra, din păcate, printre efectele negative ale Brexit”. 

Jamie Dimon şi-a manifestat neîncrederea în legătură cu faptul că Uniunea Europeană va accepta ca Anglia să păstreze drepturile de paşaport, prin care băncile cu sediul în Regatul Unit pot oferi gratuit servicii în UE.  În cazul pierderii drepturilor de paşaport vor fi impuse mai multe condiţii sectorului financiar.

În Marea Britanie, nu toate locurile de muncă din domeniul financiar fac subiectul mutării din cauza legislaţiei. Joburile din back office si middle office, care reprezintă coloana vertebrală din spatele structurilor financiare, pot rămâne în Anglia.

Pe de altă parte, însă, şi din această perspectivă poziţia Londrei este ameninţată deoarece există o tendinţă veche de mutare a acestor funcţii către oraşe mai puţin costisitoare precum Birmingham, Bournemouth şi Manchester.

Majoritatea băncilor de nivel global au operat în UE prin stabilirea unui centru în Anglia - folosindu-se, ulterior, de drepturile de paşaport pentru a accesa celelalte 27 de state membre UE prin notificarea Băncilot centrale ale ţărilor respective. 

Drepturile de paşaport sunt un factor important care a stat la baza poziţiei Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi înseamnă o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din PIB-ul Regatului Unit.

Aproape 5.500 de firme înregistrate în Marea Britanie au folosit drepturile de paşaport pentru a opera în alte state din UE. Londra este, de asemenea, un punct de interes pentru casele de clearing care se ocupă de comerţul cu valute din UE.

Banca Centrală Europeană a ridicat, în trecut, problema localizării acestor case de clearing, argumentând că acestea ar trebui să funcţioneze în zona euro, deoarece se ocupă de tranzacţii în moneda unică.

S-ar putea ridica din nou această problema\[, cu atât mai mult cu cât există incertitudini privind direcţia Angliei în relaţia cu Uniunea Europeană.

Oficialul JPMorgan a precizat că liderii Marii Britanii şi posibilele referendumuri importante din alte ţări generează „un nivel ridicat de nesiguranţă”.

“Trebuie să ne pregătim pentru orice efecte vor apărea. Indiferent care vor fi legile, trebuie să le urmăm. Acest lucru ar putea necesita o schimbare a modului în care operăm”, a adăugat directorul general al JPMorgan Chase.    

 

Alte stiri din Business

Ultima oră