Macron îi trimite o scrisoare personală lui Trump pentru a cere ridicarea sancțiunilor împotriva lui Thierry Breton, acuzat „pe nedrept” de cenzură

22 Feb 2026
Macron îi trimite o scrisoare personală lui Trump pentru a cere ridicarea sancțiunilor împotriva lui Thierry Breton, acuzat „pe nedrept” de cenzură

Emmanuel Macron i-a trimis lui Donald Trump o scrisoare în care solicită ridicarea „sancțiunilor impuse pe nedrept” mai multor cetățeni europeni, printre care fostul comisar european Thierry Breton și judecătorul Nicolas Guillou, dezvăluie La Tribune Dimanche, citând din scrisoarea consultată de AFP. Thierry Breton și alte personalități europene au fost sancționați de Washington pentru rolul lor în reglementarea spațiului digital prin legea DSA și au interdicție de intrare în Statele Unite din decembrie 2025. Potrivit criticilor americani, DSA are aplicabilitate extraterritorială și este acuzat de ingerință în opt alegeri din șase țări, inclusiv în cele mai recente alegeri legislative, conform acuzațiilor formulate de comisia juridică republicană din Camera Reprezentanților a SUA (Judiciary GOP).

Emmanuel Macron i-a scris recent lui Donald Trump pentru a pleda în favoarea ridicării „sancțiunilor impuse pe nedrept” mai multor cetățeni europeni, printre care fostul comisar european Thierry Breton și judecătorul Nicolas Guillou, dezvăluie La Tribune Dimanche, citând din scrisoarea consultată de AFP.

„Doresc să vă aduc personal în atenție sancțiunile impuse de Statele Unite mai multor cetățeni europeni, dintre care doi francezi: Nicolas Guillou, judecător la Curtea Penală Internațională, și Thierry Breton, fost comisar european”, a scris președintele francez omologului său american. „Vă solicit să reexaminați aceste decizii ale administrației dumneavoastră și să ridicați sancțiunile impuse pe nedrept lui Nicolas Guillou și Thierry Breton”, adaugă el.

Thierry Breton, acuzat de „cenzură” în detrimentul intereselor americane de către Departamentul de Stat, are interdicție de intrare în Statele Unite din decembrie 2025. Considerat artizanul directivei europene privind serviciile digitale, el s-a aflat în prima linie a reglementării marilor platforme tech, măsură percepută la Washington drept o atingere adusă libertății de exprimare. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a denunțat la rândul său „acte flagrante de cenzură extraterritorială”.

„Sancțiunile adoptate împotriva lui Thierry Breton aduc atingere autonomiei de reglementare europene și se bazează, în plus, pe analize eronate: reglementarea digitală europeană nu are, în realitate, nicio aplicabilitate extraterritorială și se aplică fără discriminare, pe teritoriul european, tuturor companiilor vizate”, replică Emmanuel Macron în scrisoarea adresată lui Donald Trump.

Argumentele lui Macron sunt false:Thierry Breton este arhitectul DSA

Criticii acestei poziții afirmă însă că DSA are, în practică, o dimensiune extraterritorială și că a fost folosit ca instrument de presiune politică. Ei îl consideră pe Thierry Breton arhitectul DSA și invocă episodul din 23 august 2024, când, în ajunul unui interviu transmis în direct între Elon Musk și candidatul la președinție Donald Trump pe ????, comisarul i-a adresat lui Musk o scrisoare publică. În aceasta avertiza că difuzarea interviului ar putea constitui o „amplificare a unor conținuturi potențial prejudiciabile” și reamintea că platforma face obiectul unor „proceduri formale în curs” în temeiul DSA. Mesajul a fost perceput ca o amenințare implicită.

Reacția a fost atât de puternică încât președinția Comisiei s-a delimitat public, iar Breton a demisionat două săptămâni mai târziu, fiind înlocuit de Henna Virkkunen. Pentru adversarii săi, episodul a demonstrat că DSA poate fi utilizat nu doar pentru protecția utilizatorilor, ci și pentru a exercita presiuni asupra unei platforme în contextul unui eveniment politic major într-un stat terț. Comisarul arătase, în timp real și în fața întregii lumi, la ce servește cu adevărat DSA: nu la protejarea cetățenilor europeni, ci la intimidarea unei platforme de liberă exprimare.

Celalalt argument al lui Macron în sprijinul lui Breton este deasemenea fals, deoarece DSA are, dimpotrivă, o aplicabilitate extraterritorială și este acuzat de ingerință în opt alegeri din șase țări, inclusiv în cele mai recente alegeri legislative, potrivit acuzațiilor formulate de comisia juridică republicană din Camera Reprezentanților a SUA (Judiciary GOP).

DSA, un „complex industrial mondial al cenzurii”

În această interpretare DSA nu este ceea ce susțin promotorii săi ci un „complex industrial mondial al cenzurii”. Sunt invocați trei piloni principali: un cadru legal votat o singură dată, care permite adăugarea de obligații fără un nou vot în Parlament; instrumente prezentate drept „voluntare”, dar susținute de sancțiuni obligatorii; și o aplicare considerată selectivă și politizată.

În doi ani, Comisia a adăugat 153 de pagini de reglementare fără vot, a deschis 14 anchete, a aplicat prima amendă și a anunțat un „Scut al democrației” care promite zeci de măsuri suplimentare. Parlamentul European nu a avut niciun cuvânt de spus în niciuna dintre aceste decizii.

Când Thierry Breton afirmă că „90% din Parlamentul European a votat DSA”, declarația este considerată corectă doar în privința primelor 102 pagini ale textului inițial. Restul prevederilor și cele 50 de măsuri ale „Scutului democrației” nu au făcut obiectul unui vot distinct.

Criticii susțin că cetățenii europeni nu și-au dat niciodată consimțământul ca spațiul lor digital să fie reglementat prin orientări, coduri de conduită și protocoale de criză redactate cu ușile închise de funcționari nealeși, în coordonare cu ONG-uri ai căror lideri sunt astăzi interziși pe teritoriul Statelor Unite pentru rolul lor într-un „complex industrial mondial al cenzurii”.

În acest context, dezbaterea nu mai privește doar calitatea legii, ci legitimitatea procesului decizional: cine stabilește conținutul normelor și în ce măsură cetățenii sunt reprezentați în aceste decizii.

„Nu voi rezista dacă nu se întâmplă nimic”

În ceea ce-l privește pe judecătorul Nicolas Guillou, acesta a fost sancționat de Washington în august 2025, alături de alți magistrați ai Curtea Penală Internațională, din cauza implicării sale în dosarul mandatului de arestare care îl vizează pe premierul israelian Benyamin Netanyahou. De asemenea, i-a fost interzis accesul pe teritoriul SUA, iar cardul său Visa - un serviciu american- a fost anulat de banca sa din Franța. În plus, nu mai poate utiliza o serie de servicii digitale americane, de la Airbnb la Amazon.

„Sancțiunile adoptate împotriva lui Nicolas Guillou aduc atingere principiului independenței justiției și mandatului Curții Penale Internaționale”, protestează Emmanuel Macron.

„Sunt breton și pot rezista foarte mult timp” fără card Visa și fără servicii digitale americane, a declarat marți Nicolas Guillou, aflat la Bruxelles pentru a cere o reacție a Uniunii Europene în privința suveranității bancare și digitale. „Dar nu voi rezista dacă nu se întâmplă nimic”, a avertizat el înaintea unei întâlniri cu responsabili ai Comisiei Europene.

Alte stiri din Externe

Ultima oră