În cadrul unei convorbiri telefonice cu premierul desemnat al Ungariei, Péter Magyar, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o „aliniere la valorile comune europene într-un termen extrem de scurt” ca condiție pentru deblocarea fondurilor UE înghețate în contextul disputelor privind statul de drept. În replică, Magyar a afirmat că noul guvern va „livra rezultate” rapid, subliniind că prioritatea sa imediată este deblocarea și accesarea fondurilor europene destinate Ungariei, conform Portofolio.hu
Relația dintre Uniunea Europeană și Ungaria ar putea intra într-o nouă etapă, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul desemnat al Ungariei, Magyar Péter, au purtat o convorbire telefonică privind măsurile imediate. Tema centrală a fost deblocarea cât mai rapidă a fondurilor europene înghețate din cauza disputelor privind statul de drept.
Președinta Comisiei a declarat că „Ungaria s-a întors în inima Europei, acolo unde i-a fost mereu locul” și a subliniat că acesta este înainte de toate „momentul poporului maghiar”, care ține de vocea, demnitatea acestuia și de viitorul unei țări sigure și prospere într-o Europă puternică.
Discuția s-a concentrat pe termenele-limită stricte în fața cărora se află viitorul guvern Tisza, iar von der Leyen a precizat că este nevoie de „o muncă rapidă pentru redresare, reașezare și reforme”. Ea a definit trei direcții principale: restabilirea statului de drept, alinierea la valorile comune europene și implementarea unor reforme care să deblocheze potențialul investițiilor europene.
Premierul desemnat, Magyar Péter, a afirmat la rândul său că prioritatea principală este deblocarea rapidă a fondurilor. El a precizat că s-a ajuns la un acord privind faptul că fondurile europene cuvenite cetățenilor maghiari, dar înghețate din cauza corupției guvernului Orbán, trebuie deblocate cât mai repede.
El a adăugat că deciziile politice necesare vor fi luate de noul guvern, pe baza mandatului „fără precedent” primit la 12 aprilie.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană este pregătită să colaboreze strâns cu noua conducere. În acest context, von der Leyen a subliniat că trebuie obținute rezultate „într-un termen extrem de scurt”, astfel încât cetățenii maghiari să poată avea acces cât mai rapid la fondurile de dezvoltare europene care li se cuvin.
După cum s-a arătat anterior, situația este una complexă, dar în multe privințe poate fi rezolvată relativ rapid din perspectivă legislativă.
Ungaria dispune în prezent de aproximativ 11,8 miliarde de euro din fonduri de coeziune, în timp ce alte 8 miliarde rămân inaccesibile. Situația este și mai critică în cazul PNRR-ului: din totalul de 10,4 miliarde de euro, niciun cent nu poate fi accesat în prezent, întrucât Comisia Europeană condiționează plățile de respectarea strictă a criteriilor privind statul de drept și combaterea corupției.
Accesul la aceste fonduri depinde de îndeplinirea a 27 de „super-etape”, care includ extinderea competențelor Autorității de Integritate, consolidarea concurenței în achizițiile publice, reformarea sistemului declarațiilor de avere și întărirea independenței justiției. Acestea nu sunt simple condiții tehnice, ci reforme structurale menite să asigure alinierea reală la valorile europene.
Este luată în calcul și o posibilă tentativă de accelerare: noul guvern ar putea, după model polonez, să contabilizeze aproximativ 4 miliarde de euro din fondurile de redresare ca majorare de capital pentru Banca Maghiară de Dezvoltare înainte de termenul din august.
Bruxelles-ul a menținut însă poziția că plățile pot fi efectuate doar după îndeplinirea efectivă a acestor condiții, ceea ce limitează semnificativ astfel de soluții alternative.
În cazul fondurilor de coeziune, trei chestiuni majore blochează accesul complet: legislația cunoscută sub numele de „legea protecției copilului”, situația libertății academice și accesul la azil. Acestea sunt dosare complexe politic și juridic, fără de care deblocarea fondurilor nu este posibilă.
Dacă noul guvern acționează rapid și începe încă din mai reformele legislative și instituționale necesare, primele plăți din fondul de redresare ar putea ajunge înainte de sfârșitul lui 2026. În schimb, pentru fondurile de coeziune, scenariul mai realist indică o deblocare cel mai devreme în decembrie, ceea ce ar însemna fluxuri financiare efective abia la începutul anului 2027.
