Cancelarul Friedrich Merz confirmă că Berlinul poartă discuții preliminare cu aliații europeni privind un posibil partaj al apărării nucleare, în contextul presiunilor exercitate de administrația Trump pentru o autonomie strategică mai mare a Europei. Inițiativa, susținută public de Emmanuel Macron, vizează consolidarea descurajării nucleare europene, fără a încălca tratatele care interzic Germaniei deținerea armelor nucleare și fără a abandona protecția oferită de Statele Unite, scrie Le Figaro
Favorabil acestei propuneri, Emmanuel Macron anunțase încă din octombrie că lucrează la „actualizarea” doctrinei nucleare franceze.
O „umbrelă nucleară” comună între aliații europeni? Berlinul a început discuții pe acest subiect, a reiterat joi, 29 ianuarie, cancelarul german Friedrich Merz, într-o conferință de presă. Administrația Trump a cerut în repetate rânduri europenilor să devină mai autonomi în materie de securitate, înainte de a zgudui alianța atlantică, în special prin politica sa de revendicare a Groenlandei. Fără a renunța la scutul nuclear american, Berlinul dorește să îl consolideze printr-un partaj al armelor cu cele două state europene care dețin arsenal nuclear.
Aceste discuții se află încă într-o fază incipientă și nu este așteptată nicio decizie imediată, a precizat șeful guvernului german. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și militare, dar, deocamdată, momentul nu a sosit”, le-a declarat el jurnaliștilor. Cancelarul german evocase deja această posibilitate în luna martie a anului trecut. La scurt timp, Emmanuel Macron declarase că dorește deschiderea unei „dezbateri strategice” pe acest subiect. În octombrie, președintele francez afirma din nou, într-un interviu pentru presa germană, că lucrează la „actualizarea” doctrinei nucleare franceze și că se va exprima pe această temă la începutul anului 2026.
În cadrul NATO, Germania este deja parte a unor acorduri privind partajarea anumitor arme nucleare. Concret, țara găzduiește pe teritoriul său arme nucleare americane, care rămân proprietatea Washingtonului și sub controlul acestuia. Germania nu este însă autorizată să dețină arme nucleare proprii: două tratate internaționale îi interzic acest lucru. Pe de o parte, Tratatul de neproliferare nucleară din 1969 (TNP), care interzice statelor non-nucleare să dezvolte astfel de arme. Pe de altă parte, Tratatul de la Moscova (cunoscut și ca tratatul „doi plus patru”), care a deschis calea reunificării Germaniei în 1990 și obligă explicit statul german să respecte o politică de apărare non-nucleară.
„Nici rachete, nici focoase”
În acest cadru juridic, orice transfer sau punere la dispoziție a unei arme nucleare este strict imposibil. În schimb, Franța sau Regatul Unit, singurele state europene care dețin arme nucleare, ar putea, în mod suveran, să se declare protectoare ale unui stat vecin. Interdicția impusă Germaniei de a deține arma nucleară „nu înseamnă însă că nu putem discuta cu alte țări europene despre o descurajare nucleară comună”, a dat asigurări Friedrich Merz. „Aceste discuții sunt în curs. Ele nu sunt nici incompatibile cu partajarea armelor nucleare cu Statele Unite”, a precizat el.
Declarațiile au fost reluate rapid de președintele Comisiei parlamentare pentru apărare, Thomas Röwekamp, care, la fel ca Merz, este membru al CDU, partidul de centru-dreapta. În lipsa posibilității de a deține arme nucleare proprii, Germania dispune de capacitățile tehnice necesare dezvoltării unei arme europene, a subliniat acesta. „Nu deținem nici rachete, nici focoase, dar beneficiem de un avantaj tehnologic semnificativ, pe care l-am putea pune în slujba unei inițiative europene comune”, a declarat Thomas Röwekamp (CDU) pentru postul de televiziune german Welt TV.
În afara Franței și a Marii Britanii, statele europene depind în mare măsură de Statele Unite în materie de apărare nucleară. Mai multe dintre ele și-au majorat însă cheltuielile militare după invazia rusă în Ucraina, din februarie 2022, și după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. În repetate rânduri, Donald Trump i-a avertizat pe europeni că Statele Unite nu îi vor ajuta pe cei care nu investesc suficient în propria securitate.
