Ucraina, împreună cu partenerii occidentali, a convenit asupra unui plan detaliat pentru a răspunde rapid oricărei încălcări a unui viitor armistițiu cu Rusia. Planul prevede trei etape: o reacție diplomatică și acțiuni ale armatei ucrainene în primele 24 de ore, intervenția forțelor coaliției internaționale dacă ostilitățile continuă și, în caz de escaladare majoră, un răspuns militar coordonat de SUA și Europa, inclusiv cu participarea trupelor americane. Detaliile garanțiilor de securitate și mecanismul de implementare rămân însă neclare, iar succesul depinde de stabilirea unui armistițiu durabil, încă incert, scrie Financial Times
Ucraina a convenit cu partenerii occidentali că orice încălcare persistentă a unui viitor acord de încetare a focului va fi întâmpinată printr-un răspuns militar coordonat din partea Europei și a Statelor Unite, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile.
Propunerea a fost discutată între oficiali ucraineni, europeni și americani în mai multe rânduri, în decembrie și ianuarie, și ar presupune un răspuns pe mai multe niveluri la orice încălcare a armistițiului de către Rusia.
Trimiși din partea Kievului, Moscovei și Washingtonului urmează să se întâlnească din nou miercuri și joi la Abu Dhabi pentru discuții menite să pună capăt războiului.
Potrivit planului, spun trei persoane familiarizate cu subiectul, o încălcare a armistițiului de către Rusia ar declanșa un răspuns în termen de 24 de ore, începând cu o avertizare diplomatică și orice acțiune necesară din partea armatei ucrainene pentru a opri încălcarea.
Dacă ostilitățile ar continua după această etapă, ar fi inițiată o a doua fază de intervenție, folosind forțe din așa-numita coaliție a celor dispuși, care include numeroase state membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Islanda și Turcia.
În cazul în care încălcarea s-ar transforma într-un atac extins, la 72 de ore după prima încălcare, ar intra în vigoare un răspuns militar coordonat de o forță susținută de Occident, implicând armata americană, au precizat oficialii.
Oficialii ucraineni, europeni și americani au discutat planul la Paris în decembrie, iar discuțiile au continuat între consilierii pentru securitate națională ai țărilor din coaliția celor dispuși în Kiev pe 3 ianuarie, potrivit unei surse apropiate situației.
Se spune că Zelensky a abordat subiectul despre ceea ce ar fi dispus să ofere SUA și în timpul vizitei sale la Mar-a-Lago, în decembrie, în discuțiile cu Donald Trump.
Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită trupe și armament în Ucraina, ca parte a garanțiilor de securitate sprijinite de SUA pentru a susține un acord de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt invaziei aproape patru ani de zile a Rusiei.
O forță europeană de „deturnare” ar urma să ofere „măsuri de reasigurare pe aer, mare și uscat” după încheierea armistițiului, cu sprijin de intelligence și logistic din partea SUA, au declarat liderii principalilor aliați ai Kievului după întâlnirea de la Paris.
Modul în care va fi monitorizat și aplicat un armistițiu va fi esențial pentru durabilitatea acestuia. SUA au oferit să furnizeze capacități de monitorizare de înaltă tehnologie de-a lungul liniei frontului de 1.400 km.
Ucraina a înregistrat numeroase încălcări ale armistițiilor de către Rusia de la invadarea regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, în 2014, sub pretextul unei răscoale separatiste pro-Moscova.
Acordurile de la Minsk, semnate în 2014 și 2015, trebuiau să oprească luptele și să stabilească un traseu spre pace durabilă. Acestea au fost agreate de Rusia, Ucraina, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și liderii instalați de Kremlin în cele două regiuni separatiste.
Însă misiunea de monitorizare a OSCE a fost limitată la observarea încălcărilor armistițiului. Fără un mandat de aplicare sau garanții occidentale de securitate, armistițiile au eșuat repetat, pregătind terenul pentru invazia la scară largă a Rusiei în 2022.
Zelenskiy a declarat în ianuarie că garanțiile de securitate negociate cu SUA, cu aportul partenerilor europeni, sunt „100% pregătite” și că Kievul „așteaptă ca partenerii să confirme data și locul unde le vom semna”.
„Le-am spus americanilor că acest lucru este important nu doar pentru mine - este, de asemenea, foarte important... pentru ca oamenii să vadă progrese,” a spus Zelenskiy reporterilor la Kiev, joi.
Multe detalii ale acordului rămân neclare, iar, crucial, garanțiile de securitate depind de un armistițiu durabil care încă nu s-a concretizat.
Trump i-a oferit lui Zelenskiy garanții de securitate pe care președintele ucrainean le-a descris drept „asemănătoare NATO”, similare cu articolul 5 al alianței, conform căruia un nou atac al Rusiei ar declanșa un răspuns colectiv din partea aliaților Kievului. Zelensky a spus că Trump a propus o garanție pe 15 ani, deși oficialii ucraineni încearcă să o extindă la 50 de ani.
Săptămâna trecută, Zelensky a declarat că o armată ucraineană de 800.000 de militari, sprijinită cu arme și instruire, face parte din pachetul de garanții de securitate cu SUA.
El dorește să semneze acel document și un „plan de prosperitate” postbelic pentru reconstrucția Ucrainei împreună cu SUA înainte de a patra aniversare a invaziei la scară largă a Rusiei, pe 24 februarie, pe care președintele o consideră o oportunitate de a obține pârghii în negocierile cu Moscova și de a asigura sprijinul pe termen lung al lui Trump.
Administrația Trump a indicat Ucrainei că garanțiile de securitate americane sunt condiționate de faptul că Kievul va accepta mai întâi un acord de pace care probabil ar presupune cedarea regiunii Donbas către Rusia, a relatat anterior Financial Times.
Zelenskiy le-a spus reporterilor că nu-i place ideea unui „quid pro quo”. „Semnalul meu a fost clar: semnarea garanțiilor de securitate este un act de bunăvoință,” a spus el.
Problema regiunii estice Donbas a devenit un punct de blocaj în negocieri, Kievul refuzând să cedeze o zonă crucială de teren pe care armata rusă nu a reușit să o cucerească, iar Moscova refuzând să avanseze cu orice acord de pace dacă termenii maximalisti nu sunt îndepliniți.
Președintele rus Vladimir Putin a spus că armata sa învinge Ucraina pe câmpul de luptă și este pregătită să continue până își atinge obiectivele. În ultimele săptămâni, rachetele și dronele rusești au lovit infrastructura critică a Ucrainei, lăsând capitala Kiev în întuneric și fără încălzire și apă pentru mulți dintre cei aproape 4 milioane de locuitori, în mijlocul celei mai aspre ierni a războiului.
Rusia a respins de asemenea pe loc garanțiile de securitate discutate de SUA și Ucraina. Dmitri Medvedev, fost președinte interimar al lui Putin, a declarat luni că „aceste garanții nu pot fi unilaterale,” conform Tass. „Acestea nu sunt garanții pentru Ucraina. Sunt garanții pentru ambele părți: Rusia și Ucraina. Altfel, garanțiile nu funcționează.”
Moscova a mai precizat că nu va accepta niciun armistițiu înainte de a fi ajuns la un acord cuprinzător pentru încheierea războiului și nu va accepta niciun fel de desfășurare de trupe occidentale în Ucraina.
Washingtonul a făcut puțin pentru a presa Rusia să înceteze războiul și să negocieze sincer. În schimb, oficialii ucraineni și europeni au declarat că SUA au presat Kievul și au lăsat clar că orice angajament de securitate din partea administrației Trump va depinde de concesii teritoriale dureroase, aliniate cu cerințele Rusiei.
Ucraina, Rusia și SUA au avut primele lor discuții de pace în trei, la Abu Dhabi, luna trecută. Zelenskiy a spus că „focusul central al discuțiilor a fost asupra posibilelor parametri pentru încheierea războiului.”
El a menționat că delegațiile au discutat rolul Washingtonului în „monitorizarea și supravegherea procesului de încheiere a războiului și asigurarea unei securități reale.” Nu a oferit detalii, dar a spus că „reprezentanții militari au identificat o listă de probleme” pentru a fi discutate la o viitoare întâlnire.
Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, a declarat săptămâna trecută pentru presa locală că au existat unele „progrese” în negocierile cu partea rusă. El a menționat „o schimbare calitativă în componența delegației ruse” ca motiv.
„Sunt oameni diferiți, și nu mai existau lecții pseudo-istorice,” a spus el, referindu-se la discuțiile bilaterale anterioare de la Istanbul, primăvara trecută, în care oficiali ruși de nivel inferior îi lecționau pe omologii ucraineni cu lecții de istorie revizionistă. În contrast, discuțiile din capitala EAU, a spus el, „au fost foarte concentrate.”
