Berlinul și Parisul au oficializat abandonarea programului franco-german pentru dezvoltarea unui avion de luptă de nouă generație, considerat până acum piatra de temelie a Sistemului de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF). Eșecul negocierilor dintre Dassault și Airbus pune capăt unuia dintre cele mai ambițioase proiecte industriale de apărare din istoria Europei și reprezintă o lovitură majoră pentru cooperarea franco-germană și pentru ambițiile de autonomie strategică ale Uniunii Europene. Decizia ridică totodată semne de întrebare asupra viitorului altor programe comune de înarmare și asupra capacității Europei de a dezvolta sisteme militare majore fără sprijin extern, scrie Le Monde.
În pofida voinței politice afișate de Germania și Franța încă din 2017, companiile Dassault și Airbus nu au reușit să ajungă la un acord. Cele două state vor trebui să își reorienteze cooperarea industrială în domeniul apărării către „un număr redus de proiecte realiste și relevante”, a precizat Berlinul.
Cortina cade. După luni de incertitudine, Berlinul a oficializat luni, 8 iunie, sfârșitul proiectului franco-german de avion de luptă de nouă generație, elementul central al Sistemului de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF), lansat în urmă cu aproape zece ani de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel, în iulie 2017.
„Președintele Macron și cancelarul federal au ajuns la concluzia comună că întreprinderile implicate nu reușesc să se înțeleagă asupra construirii unui avion de luptă comun”, a declarat luni guvernul german.
„Autoritățile germane au considerat că nu mai era posibil să exercite presiuni suplimentare asupra companiilor implicate”, a confirmat Palatul Élysée câteva ore mai târziu, părând surprins de anunțul făcut de Berlin.
Franța „continuă însă să considere că cooperarea franco-germană este necesară atât pentru cele două țări, cât și pentru partenerii europeni în domeniul apărării și securității”.
La Berlin se admite că cancelarul Friedrich Merz „i-a recomandat președintelui Macron să nu continue proiectul de construire a unui avion de luptă comun”, exprimând totodată dorința ca „inima” viitorului sistem aerian să rămână un „sistem european” care să conecteze avioane, drone și alte componente într-un ansamblu integrat.
Cele două capitale urmează să detalieze viitoarele proiecte comune din industria de apărare cu ocazia următorului Consiliu de Miniștri franco-german, programat în luna iunie. Aceste cooperări trebuie însă să fie concentrate „pe un număr redus de proiecte realiste și relevante”, subliniază partea germană.
O lovitură grea pentru suveranitatea europeană
Abandonarea acestui aparat emblematic, cel mai mare proiect de cooperare industrială lansat vreodată în Europa, al cărui cost total era estimat la aproape 100 de miliarde de euro, reprezintă o lovitură serioasă pentru tandemul franco-german și pentru conceptul de suveranitate europeană promovat constant de Emmanuel Macron.
În ciuda voinței politice exprimate de ambele guverne, compania franceză Dassault Aviation și grupul franco-germano-spaniol Airbus, responsabile de dezvoltarea viitorului avion destinat să înlocuiască Rafale și Eurofighter în jurul anului 2040, nu au reușit să ajungă la un compromis. Cele două părți și-au reproșat reciproc nerespectarea condițiilor inițiale și modificarea permanentă a cerințelor proiectului.
În special, Dassault a dorit să dețină rolul de lider în dezvoltarea programului, considerând că dispune de expertiza esențială în domeniu. Compania franceză a cerut și modificarea structurii de guvernanță a proiectului, solicitare considerată nejustificată la Berlin.
Timp de luni de zile, Franța și Germania au încercat să rezolve disputa, apelând inclusiv la un mediator. Fără succes.
Între timp, au apărut tot mai multe semne de întrebare privind dimensiunea și relevanța proiectului, mai ales în lumina lecțiilor desprinse din războiul din Ucraina.
La Berlin, atât politicienii, cât și reprezentanții industriei nu își mai ascundeau scepticismul de aproximativ un an. Unii susțineau deschis dezvoltarea în paralel a două avioane diferite. Însuși cancelarul Merz recunoștea, pe 18 februarie, că armatele germană și franceză nu au nevoie de același tip de avion de luptă.
Un proiect ajuns într-un impas
Confruntat cu blocajul negocierilor cu Dassault, Airbus a ajuns să susțină aceeași poziție.
„Acest program a fost lansat înainte de războiul din Ucraina. A fost conceput într-o perioadă de pace, pe baza unor ipoteze care nu mai sunt valabile astăzi”, declara pe 20 mai Guillaume Faury, directorul general al Airbus, în cadrul unei conferințe la Manching, în Bavaria.
Grupul franco-germano-spaniol nu a dorit să comenteze declarațiile guvernului german. Nici Dassault Aviation nu a putut fi contactată pentru reacții.
Abandonarea avionului ridică semne de întrebare și asupra celorlalte componente ale Sistemului de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF).
Berlinul afirmă că dorește să recentreze proiectul pe sistemele de comunicații. Rămâne însă neclar dacă motorul destinat avionului, care urma să fie dezvoltat în comun de Franța și Germania, își mai găsește locul într-un program care ar putea include două aeronave diferite: una franceză și una germană. Prima ar trebui să fie mai ușoară pentru a putea opera de pe portavioane, spre deosebire de cea germană.
„Alegerea motorului nu a fost încă stabilită”, afirmă oficialii germani.
Companiile Safran și MTU fuseseră însărcinate cu dezvoltarea propulsorului SCAF și susțineau în ultimele luni că colaborarea dintre ele funcționează bine.
Totuși, Olivier Andriès a avertizat într-un interviu acordat publicației La Tribune Dimanche pe 7 iunie:
„Dacă vom fi nevoiți să răspundem la două proiecte diferite de avioane de luptă, care ar necesita dezvoltarea unor motoare distincte, se va pune problema capacității noastre de resurse umane, în special în domeniul ingineriei.”
Alte proiecte comune sunt acum sub semnul întrebării
O altă necunoscută privește tehnologiile de invizibilitate radar (furtivitate), unul dintre pilonii SCAF, aflat în responsabilitatea Airbus și Dassault. Nu este clar dacă acest segment al programului poate supraviețui conflictului dintre cele două grupuri industriale.
De asemenea, abandonarea avionului ridică întrebări și asupra viitorului proiectului franco-german pentru tancul de nouă generație, legat încă de la început de programul aeronavei și utilizat în ultimele luni de Franța ca argument în negocierile dintre cele două state.
Potrivit cercetătorului Jacob Ross, anunțul făcut cu doar două zile înainte de deschiderea Salonului Internațional de Aeronautică ILA de la Berlin reprezintă „un semnal al cancelarului către industria germană”.
Este probabil ca subiectul să domine și dezbaterile de la Eurosatory 2026, cel mai mare salon mondial dedicat apărării, organizat la Villepinte între 15 și 19 iunie.
Abandonarea programului este interpretată și ca un semn al slăbirii poziției interne a cancelarului Friedrich Merz, care încearcă să se desprindă de un proiect devenit incomod din punct de vedere politic.
„Friedrich Merz s-a lăsat convins de Franța să salveze proiectul în mai multe rânduri”, amintește Jacob Ross. „Acest lucru a avut un cost politic pentru el, deoarece Ministerul german al Apărării se opunea proiectului, la fel ca o parte a aleșilor din propriul său partid.”
În oglindă, eșecul programului riscă să alimenteze în Franța temerile privind o Germanie care acționează tot mai mult pe cont propriu și care încearcă să își favorizeze propriii producători de armament în cadrul unui amplu program de reînarmare finanțat prin resurse aproape nelimitate.
