În procesul în apel al dosarului asistenților parlamentari europeni ai partidului lui LMarine le Pen, procuratura a cerut marți, 3 februarie, condamnarea lui Marine Le Pen la patru ani de închisoare, dintre care unul cu executare, și cinci ani de interdicție a dreptului de a fi aleasă, fără aplicare imediată. Spre deosebire de sentința din primă instanță, acuzarea nu solicită executarea provizorie a pedepsei de ineligibilitate. Curtea de Apel de la Paris, care nu este obligată să urmeze aceste cereri, urmează să se pronunțe până în vară, într-un dosar ce vizează un sistem de deturnare a fondurilor Parlamentului European în beneficiul partidului, scrie Le Monde
În primă instanță, Marine Le Pen fusese condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, o amendă de 100.000 de euro și cinci ani de ineligibilitate (interdicția de a candida) cu executare imediată.
După un rechizitoriu de aproape șase ore, marți, 3 februarie, cei doi procurori generali au cerut patru ani de închisoare, dintre care unul cu executare, și cinci ani de ineligibilitate fără executare imediată pentru Marine Le Pen. Procesul în apel are loc la Paris și vizează dosarul asistenților parlamentari europeni ai Frontului Național (FN). Decizia Curții de Apel, care nu este obligată să urmeze cererile procuraturii, urmează să fie pronunțată până în vară.
Procuratura nu a solicitat astfel executarea provizorie (imediată) a pedepsei, spre deosebire de sentința din prima instanță. Totuși, această chestiune va fi, oricum, fără obiect, deoarece Curtea de Casație — în cazul în care Marine Le Pen va face recurs — ar trebui să dea un verdict înainte de alegerile prezidențiale.
„Un rol central” în sistemul de deturnare de fonduri
Președinta grupului Rassemblement National din Adunarea Națională fusese condamnată în martie 2025 la patru ani de închisoare (doi cu suspendare), 100.000 de euro amendă și cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată, sentință care provocase consternare în rândurile extremei drepte.
În rechizitoriul de marți, reprezentanții acuzării au cerut instanței „să nu însoțească pedepsele complementare de ineligibilitate cu executarea provizorie”.
„Ea a semnat contractele. Nu ne poate spune că nu a știut. Este avocat și jurist de profesie”, a subliniat procurorul general Thierry Ramonatxo, adăugând că, în calitate de președintă a partidului, aceasta era „foarte strâns informată” despre tot ce ținea de bugetele asistenților. „A avut un rol central de organizator. Ea a stabilit regulile de funcționare internă”, a insistat acesta.
Stéphane Madoz-Blanchet, celălalt procuror general, a declarat că Marine Le Pen a fost „instigatoarea, continuând modelul tatălui său, a unui sistem care a permis partidului să deturneze 1,4 milioane de euro”.
„Muncă pentru partid, plătită de Europa”
Pe lângă Marine Le Pen, acuzarea a cerut condamnarea altor unsprezece inculpați, inclusiv a partidului RN ca persoană juridică. Aceștia sunt acuzați de deturnare de fonduri pentru implementarea unui „sistem” între 2004 și 2016, rezumat astfel: asistenții parlamentari ai eurodeputaților „lucrau pentru partid, dar erau plătiți de Parlamentul European”.
Procurorii au cerut, în general, confirmarea pedepselor din prima instanță, care variază de la șase luni cu suspendare pentru actualul deputat RN Timothée Houssin, până la trei ani de închisoare (doi cu suspendare) pentru fostul trezorier Wallerand de Saint-Just.
Justiția ca „gardian al legii”
Reprezentanții acuzării și-au exprimat regretul că inculpații au recurs la o strategie de delegitimizare a instituțiilor, susținând că justiția ar încerca să împiedice accesul unui lider politic la cea mai înaltă funcție în stat.
-
„A lăsa să se creadă că justiția s-ar putea opune voinței poporului suveran este inexact; înseamnă a uita că judecătorul este gardianul legii”, au punctat aceștia.
-
„Funcțiile elective nu sunt un refugiu în fața legii, ci un vârf al responsabilității”, a avertizat Stéphane Madoz-Blanchet.
Poziția părții civile: „Suntem în zonă interzisă”
Avocații Parlamentului European au denunțat o „trădare a încrederii” care a costat contribuabilii europeni câteva milioane de euro. Aceștia au ironizat încercările apărării de a numi sistemul o simplă „organizare” sau de a invoca „zone gri” în regulamentul european.
„Nu suntem într-o zonă gri, suntem într-o zonă interzisă”, a tăiat scurt avocata Bérénice de Warren.
Marine Le Pen a contestat încă de la începutul procesului orice „intenție” de a comite o infracțiune, invocând buna sa credință și punând eventualele nereguli pe seama „dezorganizării” interne a partidului.
