Sub pretextul nobil de a proteja sănătatea mentală a tinerilor, Uniunea Europeană face un pas periculos spre infantilizarea spațiului digital și controlul strict al informației. Proiectul «Kids Act», prezentat cu surle și trâmbițe de Ursula von der Leyen, depășește cu mult cadrul unei simple reglementări tehnice. În spatele luptei împotriva «funcționalităților adictive» și a «bulelor de filtre» se ascunde o încercare fățișă de a impune o majoritate digitală arbitrară și de a supraveghea comunicarea privată.
Decât să responsabilizeze familiile, Bruxelles-ul și guvernele naționale, în frunte cu cel francez, aleg calea paternalismului de stat, deschizând ușa unei cenzuri care amenință să sufoce libertatea de exprimare și diversitatea de opinii pentru toți cetățenii europeni. Analizăm în continuare propunerile Comisiei Europene (publicate de Le Figaro) și contraargumentele aduse de apărătorii drepturilor digitale și ai vieții private.
EU Kids Act: care sunt aceste „funcționalități adictive” ale rețelelor sociale pe care Uniunea Europeană vrea să le interzică minorilor si care sunt contrargumentele aparatorilor libertatii de exprimare
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat „Kids Act”, un proiect menit să îi protejeze mai bine pe tinerii europeni în mediul online. Bule de filtre, gamificare, recompense sociale… UE detaliază proiectul de lege prin care își propune să protejeze mai bine tinerii europeni pe internet, conform Le Figaro
Comisia Europeană era așteptată pe acest subiect. După ce miercuri a trasat liniile generale în timpul discursului său anual privind starea Uniunii, Ursula von der Leyen a prezentat joi acest text european. În condițiile în care proiectul de interzicere a rețelelor sociale pentru cei sub 15 ani a câștigat deja teren în rândul mai multor lideri europeni printre care și Emmanuel Macron , mulți cereau o răspuns armonizat la nivelul întregii Uniuni privind protecția minorilor online.
Iata care sunt propunerile Comisiei si contraargumentele aduse de apărătorii drepturilor digitale și ai vieții private.
În loc de o interdicție clasică, „abordarea pe care o adoptăm va fi treptată și diferențiată”, deoarece „fiecare vârstă are propriile sensibilități și va beneficia de nivelul de protecție adecvat”, a explicat Ursula von der Leyen. Astfel, „Kids Act” prevede interzicerea accesului la rețelele sociale sub vârsta de 13 ani. Ulterior, minorii cu vârste între 13 și 15 ani vor avea posibilitatea de a deține „mini-conturi”, conectate la cele ale părinților, cu funcționalități restrânse și o durată de utilizare limitată la o oră pe zi. În cele din urmă, platformele vor fi obligate să adopte „un design securizat” pentru conturile tinerilor de 15-18 ani. Țările din Uniune nu trebuie „să accepte ca copiii să fie expuși la conținuturi din ce în ce mai extreme” și nici să aibă acces la „funcționalități adictive”, a susținut președinta Comisiei Europene.
Contrargumentul opozantilor: Această măsură impune un sistem masiv de verificare a vârstei și identității, distrugând anonimatul pe internet. Pentru a dovedi că un utilizator are sub sau peste 13/15 ani, platformele vor fi obligate să colecteze date biometrice, buletine sau documente oficiale de la toți cetățenii (inclusiv adulți). În plus, legarea obligatorie a conturilor minorilor de cele ale părinților transformă statul într-un organ de supraveghere intrafamilială, încălcând dreptul tinerilor la o viață privată și la dezvoltare autonomă, protejate de Convenția ONU privind Drepturile Copilului.
Régulatorii europeni vor să vizeze chiar funcționalitățile rețelelor sociale. Denumite și „dark patterns”, aceste interfețe se bazează pe erori cognitive și exploatează mecanisme psihologice pentru a menține utilizatorul pe aplicație cât mai mult timp posibil. Textul conturează un set de funcționalități considerate adictive și dăunătoare pentru cei mai tineri, pe care Uniunea Europeană intenționează să le reglementeze în curând.
Este aceeași strategie pe care a adoptat-o și Emmanuel Macron, notificând Comisiei Europene în aceeași zi noua versiune a proiectului său privind majoratul digital, după ce Consiliul Constituțional a cenzurat textul în august, obligând la o revizuire. Care sunt aceste funcționalități cu caracter negativ și adictiv pentru minori, aflate atât în vizorul Uniunii Europene, cât și al executivului francez?
Pornirea automată a videoclipurilor și derularea infinită („scroll”)
Pe rețele precum TikTok sau Instagram (prin secțiunea „Reels”), videoclipurile se succed fără oprire, iar un conținut nou apare instantaneu după vizionarea celui anterior. La fel se întâmplă și cu derularea infinită, care îndeamnă utilizatorii să parcurgă pagini de publicații la nesfârșit. Concepute pentru a reține utilizatorii pe platforme, aceste interfețe îi mențin într-un flux continuu, greu de întrerupt, ajungându-se la „comportamente similare dependenței, cu efecte nocive asupra bunăstării mentale, emoționale și fizice a minorilor”, se arată în ciorna proiectului „Kids Act” transmisă către Euractiv.
Contrargumentul opozitiei: Reglementarea modului în care este afișat și structurat conținutul reprezintă o ingerință directă în libertatea de exprimare și în libertatea economică a platformelor de a-și proiecta interfețele. Când statul decide ce formate de navigare sunt „permise” sau „sănătoase”, se creează un precedent periculos de ingerință paternalistă în alegerile de consum și în modul în care cetățenii aleg să acceseze informația.
Filtrele și retușarea imaginilor
Filtrele, instrumentele de retușare foto și de modificare a aspectului fizic sunt, de asemenea, în vizorul Comisiei Europene. Aceste funcționalități „încurajează comparația socială” și scăderea stimei de sine, generând o imagine înșelătoare și idealizată „în mod disproporționat” a minorului. În 2024, TikTok fusese deja somat să adauge un mesaj de prevenție în momentul activării „filtrelor de frumusețe” — foarte populare în rândul tinerelor utilizatoare —, care șterg automat imperfecțiunile sau aplică un machiaj virtual.
Contrargumentul opozitiei: Editarea imaginilor, utilizarea filtrelor și expresia artistică vizuală fac parte din libertatea de exprimare și de creație. Interzicerea unor instrumente software pe motiv că modifică percepția asupra realității încalcă dreptul utilizatorilor de a se exprima liber și de a-și gestiona propria imagine publică. Statul nu ar trebui să devină un „arbitru al esteticii” sau al stimei de sine.
Fluxul de notificări, în special pe timpul nopții
Sunt vizate și notificările sau alertele constante („like-uri”, comentarii, mesaje noi), care generează teama de a rata o interacțiune. Această frică „duce la o stare de vigilență permanentă și la stres”, estimează Agenția Franceză pentru Siguranță Sanitară (Anses) într-un raport de peste 500 de pagini publicat în ianuarie trecut. În multe cazuri, aceste notificări nu se opresc noaptea și afectează somnul tinerilor. Conform unui studiu citat de Ministerul Sănătății din Franța, copiii din școala primară ar putea pierde echivalentul unei nopți de somn pe săptămână din cauza utilizării excesive a rețelelor sociale.
Contrargument: Blocarea automată a notificărilor reprezintă o intruziune nejustificată în autonomia personală. Statul preia rolul de părinte digital, dictând când și cum are voie un cetățean să primească mesaje sau alerte. Această măsură limitează dreptul la comunicare liberă și neîntreruptă, tratând minorii și familiile lor drept incapabili să își gestioneze propriul timp și propriile dispozitive.
Recompense virtuale pentru îndeplinirea unor acțiuni
Dincolo de rețelele sociale, Comisia Europeană și executivul francez vizează sistemul de gamificare (ludificare) utilizat de numeroase aplicații, care constă în folosirea unor mecanisme din jocurile video pentru a stimula implicarea. Aplicația de învățare a limbilor străine Duolingo este cunoscută, de exemplu, pentru trimiterea zilnică a unei notificări prin care le amintește utilizatorilor să nu își întrerupă seria de zile consecutive petrecute pe platformă.
Contrargument: Micro-managementul tehnic al aplicațiilor educaționale sau de divertisment încalcă libertatea de inițiativă a creatorilor de software și libertatea de alegere a utilizatorilor. Atâta timp cât aceste instrumente sunt folosite voluntar pentru învățare sau motivare, intervenția statului pentru a interzice stimulentele de participare reprezintă o depășire disproporționată a atribuțiilor publice.
Recompense sociale prin „like-uri” sau vizualizări
În noul său proiect de lege, executivul francez țintește și afișarea numărului de „like-uri”, distribuiri, vizualizări sau abonați. Acești indicatori de popularitate acționează ca niște recompense sociale asupra utilizatorilor, conform Anses. „Rezultatele arată că comparația socială și căutarea validării prin intermediul tehnologiei sunt asociate cu simptome depresive”, adaugă agenția.
Contrargument: Cifrele de audiență și reacțiile publice sunt indicatori fundamentali ai libertății de opinie și de asociere. Cenzurarea sau ascunderea acestor indicatori limitează capacitatea creatorilor de conținut, a jurnaliștilor independenți și a activiștilor de a evalua impactul mesajelor lor și de a mobiliza comunități. Este o formă indirectă de neutralizare a impactului discursului public.
Comunicarea cu conturi necunoscute
Planul lui Emmanuel Macron își propune să reglementeze și comunicarea minorilor cu profiluri deținute de persoane necunoscute. Tinerii care se angajează în astfel de conversații se expun la interacțiuni abuzive sau la hărțuire cibernetică. Conform Anses, „a avea un număr mai mare de prieteni pe Facebook, fără legături reale de prietenie în viața de zi cu zi, crește riscul de a deveni atât hărțuitor, cât și victimă a mesajelor private jignitoare sau a comentariilor răuvoitoare”. De asemenea, adolescenții se expun riscului de grooming, care „se bazează pe strategii de manipulare folosite de o persoană adultă pentru a crea o relație de încredere cu un minor în vederea obținerii de favoruri sexuale”.
Contrargument: Această măsură aduce atingere gravă dreptului la asociere și comunicare privată. Împiedicarea tinerilor de a contacta persoane din afara cercului lor imediat limitat restricționează accesul la grupuri de suport, comunități marginalizate, rețele de activism sau resurse de ajutor (unde anonimatul față de cunoscuți este esențial). De asemenea, pentru a pune în aplicare o astfel de măsură, platformele ar fi obligate să scaneze și să monitorizeze mesajele private (Direct Messages), eliminând de facto criptarea de la un capăt la altul (end-to-end encryption
Recomandările generate de algoritmi
Potrivit AFP, algoritmii de recomandare vor fi analizați îndeaproape. Aceștia prezintă riscuri pentru minori prin direcționarea lor către conținuturi sensibile și prin favorizarea bulelor de filtre, care reduc expunerea la opinii diverse. Totuși, președinta Comisiei Europene recunoaște că natura adictivă a funcționalităților de pe platforme nu îi afectează doar pe cei tineri. Ursula von der Leyen va prezenta la toamnă un „regulament privind echitatea digitală”, conceput ca un cadru legislativ mai larg pentru combaterea dependenței de rețelele sociale.
Contrargument: Sub pretextul combaterii „bulelor de filtre” și a „conținutului extrem”, intervenția guvernamentală în algoritmi este forma cea mai directă de cenzură sistemică și inginerie socială. Atunci când statul stabilește ce conținut este „sănătos” sau „diversat” și ce conținut trebuie retrogradat sau eliminat, acesta preia controlul asupra fluxului informațional public, dictând ce au voie cetățenii să vadă și să gândească.
???????? Hier, Ursula annonçait... Aujourd’hui, la Commission a déjà adopté sa proposition !
— Kruptos (@KuptoKosmos) September 17, 2026
Le texte officiel part maintenant au Parlement et au Conseil
➡️ Moins de 13 ans : pas de compte
➡️ 13-15 ans : mini-comptes parentaux, 1 heure max par jour, contacts validés par les parents… https://t.co/Bz96jAAQhK pic.twitter.com/nvh41qVAI7
