După ce Consiliul Constituțional francez a respins prima variantă a legii, considerând-o o atingere disproporționată adusă libertății de exprimare, guvernul francez revine în forță cu un nou proiect privind interzicerea rețelelor sociale pentru persoanele sub 15 ani. Emmanuel Macron încearcă să transforme această inițiativă națională într-o cauză europeană, cerând sprijinul Comisiei Europene pentru introducerea unui majorat digital comun la nivelul întregii Uniuni. Totuși, calea rămasă este extrem de îngustă: proiectul se lovește atât de obstacole tehnice complexe privind verificarea vârstei fără încălcarea confidențialității datelor, cât și de opoziția unor state membre, precum Estonia, care preferă o mai bună responsabilizare a platformelor în locul unei interdicții bazate pe vârstă, scrie La Depeche
Rețele sociale interzise persoanelor sub 15 ani: Macron pune presiune pe Europa, dar calea rămâne îngustă
După cenzurarea parțială a dispozitivului francez de către Consiliul Constituțional, Emmanuel Macron dorește să relanseze interzicerea rețelelor sociale pentru persoanele sub 15 ani, atât în Franța, cât și la nivel european. Cu toate acestea, între verificarea vârstei, respectarea libertăților, dreptul european și divergențele dintre statele membre, în special cu Estonia, ecuația rămâne una delicată.
„Să nu cedăm nimic”: aceasta este starea de spirit a lui Emmanuel Macron, care nu intenționează să renunțe la proiectul său de a interzice rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani. La o lună după cenzurarea parțială a legii de către Consiliul Constituțional, șeful statului pune din nou presiune luni dimineață, de această dată atât la Paris, cât și la Bruxelles. Guvernul urmează să transmită noi formulări Comisiei Europene, în timp ce președintele îi cere Ursulei von der Leyen să facă pași către un „text european” capabil să armonizeze interdicția în cadrul Uniunii.
O linie de echilibru fragil
Strategia franceză se menține de acum pe o linie de echilibru fragil. Pe de o parte, executivul dorește să păstreze obiectivul politic drag lui Emmanuel Macron: împiedicarea persoanelor sub 15 ani să acceseze platformele și transformarea acestei măsuri într-un simbol al finalului celui de-al doilea mandat de cinci ani. Pe de altă parte, trebuie să răspundă obiecțiilor constituționale și europene care au fragilizat prima versiune a proiectului.
Consiliul Constituțional a considerat că textul aducea o „atingere disproporționată” libertății de exprimare și de comunicare a adolescenților, recunoscând totodată cerința de protecție a interesului superior al copilului. Emmanuel Macron admite el însuși că restricțiile vor trebui să fie „mai bine definite și încadrate”.
Dilema verificării vârstei
Problema centrală rămâne verificarea vârstei. Pentru a împiedica un adolescent de 12, 13 sau 14 ani să își deschidă un cont, o platformă trebuie să fie capabilă să determine vârsta persoanei care se înregistrează. În practică, controlul nu îi privește doar pe minori: el poate impune tuturor utilizatorilor să furnizeze o dovadă sau să treacă printr-un sistem de evaluare. Și tocmai aici apar dificultățile.
Act de identitate, recunoaștere facială, biometrie sau terți de încredere: nicio soluție nu elimină semnele de întrebare privind fiabilitatea, respectarea vieții private și riscul de ocolire a regulilor. CNIL susține o abordare care să minimizeze datele colectate și să excludă orice utilizare în scopuri de identificare, urmărire sau profilare.
La acest obstacol tehnic se adaugă un obstacol juridic european. O parte din pârghiile care ar permite reducerea expunerii minorilor la cele mai nocive mecanisme țin deja de Digital Services Act (Actul privind serviciile digitale). Comisia s-a folosit de acesta pentru a cere companiilor Meta și TikTok să modifice anumite funcționalități considerate adictive, printre care derularea nelimitată, fluxurile hiper-personalizate sau redarea automată a videoclipurilor. Parisul dorește să meargă mai departe prin adăugarea unor standarde de siguranță implicite, limite de timp de utilizare și, mai ales, o majorat digital comun stabilit la 15 ani.
Divergențe în Europa
Tocmai asupra acestui ultim punct unitatea europeană rămâne incertă. Ursula von der Leyen a menționat un acces progresiv și adaptat în funcție de categoriile de vârstă. Experții europeni au recomandat o interdicție pentru persoanele sub 13 ani, însoțită de reguli mai puțin stricte între 13 și 18 ani.
Estonia, o țară puternic digitalizată, susține o altă abordare. Ministrul său al Justiției și Afacerilor Digitale, Liisa-Ly Pakosta, consideră că copiii trebuie să poată participa la societatea informațională și că platformele sunt cele care trebuie să se schimbe în primul rând. Tallinn pledează pentru o consolidare a reglementării, în special printr-o aplicare mai strictă a DSA, mai degrabă decât pentru o interdicție bazată pe vârstă.
La rândul său, Franța încearcă să transforme o dificultate națională într-un proiect european. Această strategie îi poate oferi un cadru juridic mai coerent pentru a acționa asupra platformelor, dar nu elimină nici divergențele politice dintre statele membre, nici problema verificării vârstei.
În spatele apelului prezidențial se conturează o bătălie mult mai complexă decât o simplă interdicție: este necesară protejarea minorilor fără a instaura un control generalizat al utilizatorilor de internet, păstrarea libertăților publice, respectarea dreptului european și convingerea unor țări care nu împărtășesc aceeași definiție a majoratului digital.
