Ciocnirile dintre refugiaţii care încearcă să ajungă din Grecia în Europa Centrală şi poliţie au readus problema imigraţiei în atenţia publică. La începutul lunii aprilie 2019, în apropiere de Salonic, forţele de ordine elene au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i împiedica pe refugiaţi să treacă graniţa spre Macedonia de Nord.
Imigranţii sperau să ajungă, astfel, în Europa Centrală şi de Vest. Tentativa lor a fost determinată de o serie de ştiri false, răspândite în reţelele de socializare, potrivit cărora frontierele spre Macedonia de Nord şi Albania ar fi deschise.
Aproximativ 2000 de persoane au dat crezare zvonurilor, pornind spre graniţele din nordul Greciei. După trei zile, imigranţii au abandonat demersul şi au revenit în centrele de refugiaţi.
Mulţi dintre cei 70000 de migranţi care se află în Grecia şi în Balcanii de Vest vor să-şi continue drumul spre nord, dar se confruntă cu numeroase obstacole.
În anul 2015, autoritățile din Macedonia de Nord au folosit soldați pentru înălțarea unor panouri metalice și desfășurarea de sârmă ghimpată pentru construirea unui gard asemănător celui ridicat la frontiera Ungariei cu Serbia și Croația în vederea stăvilirii afluxului de imigranți.
Din 2015, ca urmare a escaladării conflictelor dintr-o serie de țări ale Orientului Mijlociu, Asiei și Africii, a crescut numărul de refugiați care au încearcat să ajungă din aceste zone în Europa.
Grecia - în Lesbos, tabăra de refugiați Moira este „o capcană"
Punctul de pornire al refugiaţilor continuă să fie Grecia.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie a ONU, în Grecia s-ar afla în jur de 60000 de refugiaţi, cazaţi în centre şi locuinţe speciale.
Organizaţiile umanitare critică adesea condiţiile de cazare din aceste centre aflate pe insulele elene din apropierea coastei turceşti.
Spaţiul aflat la dispoziţie este prea mic, iar accesul la apă şi toalete curate lasă de dorit.
Potrivit Euronews, tabăra de refugiați Moria, de pe insula grecească Lesbos, este „un Guantanamo" sau „o capcană" unde oamenii sunt terorizaţi de violenţele constante dintre cei de confesiuni sau etnii diferite, între şiiţi şi suniţi, între kurzi, arabi şi afgani.
În ultima parte a anului 2018 în Moira se aflau aproximativ 9000 de imigranți, deși capacitatea taberei este de 3200 de persoane.
De la încheierea acordului dintre UE şi Turcia, în primăvara anului 2016, privind mai buna supraveghere a frontierelor maritime, mult mai puţini refugiaţi au reuşit să ajungă în Grecia prin estul Mediteranei.
Agenţia europeană de protecţia frontierelor, Frontex, a anunțat că, totuși, în Grecia au reuşit să ajungă 34000 de refugiaţi.
În 2019, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, cifra imigranţilor a ajuns deja la aproape 6000.
Odată cu încălzirea vremii, se aşteaptă ca numărul persoanelor care iau decizia riscantă de a traversa Marea Mediterană să crească.
În anul 2018, în această tentativă şi-au pierdut viaţa 174 de oameni. Şi în anul 2019 s-au înregistrat peste zece morţi.
La începutul lunii aprilie au fost descoperite pe ţărmul insulei elene Rodos trei cadavre.
Bosnia-Herţegovina - "escaladarea problemei migraţiei"
Imigranţii fără viză de intrare nu mai pot trece graniţele dintre Grecia şi Macedonia de Nord şi dintre Serbia şi Ungaria.
Pe cale de consecință, a apărut o rută alternativă prin Albania şi Bosnia-Herţegovina spre Croaţia.
În statele din Balcanii de Vest se află aproximativ 10000 de refugiaţi, dintre care în jur de 4000 în Bosnia, după cum relevă un raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. Bosnia se confruntă cu miile de imigranţi blocaţi după ce un traseu prin Turcia, Grecia, Macedonia şi Serbia a fost închis în 2016, când Ankara a acceptat să stăvilească fluxul de refugiați în schimbul unui ajutor financiar acordat de UE şi altor concesii.
Ministrul bosniac pentru Securitate, Dragan Mektic, a subliniat, preluat de AFP, "escaladarea problemei imigraţiei".
Bosnia a fost traversată de 25000 de imigranţi în 2018, dintre care 22000 i-au părăsit teritoriul, a precizat Dragan Mektic.
Intrările ilegale au continuat la începutul anului 2019 - aproape 2300 de persoane în ianuarie şi februarie.
Aproximativ 3500 de persoane sunt găzduite în opt centre de primire, cu precădere în regiunea Bihac, din nord-vest, la frontiera cu Croaţia.
Guvernul bosniac se aşteaptă la sporirea numărului de refugiaţi care treversează teritoriul țării în drum spre spaţiul Uniunii Europene.
"Ne aşteptăm la o escaladare a problemei imigranţilor, nu numai în Bosnia, ci şi de-a lungul acestei rute", a declarat ministrul.
Potrivit lui Dragan Mektic, care a afirmat că face referire la "informaţii" de la "instituţii oficiale, unele europene", aproximativ "70000 de migranţi aflaţi în prezent în Grecia sunt în mişcare", cu obiectivul de a ajunge în Europa de Vest.
El a deplâns incapacitatea Uniunii Europene de a ajunge la o "soluţie europeană" pentru imigranţi.
"Nu este doar problema Bosniei, este o problemă europeană (...). Vrem să facem parte din soluţia europeană, însă UE nu reuşeşte să cadă de acord asupra unei soluţii. Doar a lăsat aceste migraţii ilegale să continue".
Dragan Mektic a precizat că Bosnia nu poate suporta "nici politic şi nici economic" o creştere semnificativă a numărului de imigranţi, dacă UE decide să închidă şi mai mult graniţa dintre Croaţia şi Bosnia.
Uniunea Europeană a pus la dispoziţia Bosniei peste nouă milioane de euro pentru înființarea unor centre de primire pentru imigranţi.
În prezent, capacitatea acestora este de 4500 de persoane. Ministerul bosniac pentru Securitate a anunţat intenţia de "a închide complet" frontiera cu Serbia şi Muntenegru, situată la est şi care are o lungime de 600 de kilometri, desfăşurând mai mulţi poliţişti.
De asemenea, Bosnia ar putea accepta o propunere din partea Ungariei de a-i trimite un număr de poliţişti pentru a fi desfăşuraţi la frontieră.
Croația - refugiații sunt bătuți, intimidați
Amnesty International a criticat modul dur în care poliţia croată de frontieră tratează refugiaţii.
Aceştia ar fi trimişi înapoi în Bosnia fără a li se acorda posibilitatea de a depune cerere de azil. "Mulţi au relatat că au fost bătuţi, intimidaţi şi că li s-au furat documentele de călătorie şi telefoanele mobile" s-a menţionat într-un raport publicat în martie 2019.
Ungaria a ridicat un gard de sârmă ghimpată pe 41 km la frontiera cu Croaţia. Ungaria a acuzat autoritățile croate că îi încurajează pe imigranți să-i "treacă ilegal" frontiera.
Albania - acord cu Frontex pentru stoparea imigranților ilegali
În drumul imigranţilor din Grecia spre Bosnia se află Albania, una dintre cele mai sărace țări europene.
Aproximativ 20000 de albanezi depun, anual, cerere de azil în Uniunea Europeană.
După conturarea rutei alternative a refugiaţilor, poliţia albaneză şi-a intensificat măsurile de arestare a refugiaţilor ilegali.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, în anul 2018 numărul acestora s-a ridicat la 3400.
La începutul anului 2019, Tirana a ratificat un acord cu agenţia UE Frontex, care să înlesnească stoparea imigranţilor ilegali la frontiera albano-elenă.
Un acord similar a fost încheiat de Frontex cu Muntenegru.
Macedonia de Nord - "în centrele de refugiaţi domnește linişte"
După ce Macedonia de Nord şi-a închis, pentru imigranţi, graniţele cu Grecia, "în centrele de refugiaţi domnește liniştea" afirmă Deutsche Welle.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, în aceste centre se află 35 de persoane.
Bulgaria - brutalitate față de imigranți
Din cauza ciocnirilor dintre refugiaţi şi poliţie în Grecia, Bulgaria şi-a intensificat paza la frontiere, a anunţat ministrul de Interne de la Sofia.
Bulgaria a luat măsuri drastice contra refugiaţilor. În anul 2018, guvernul bulgar a dispus ridicarea unei bariere de sârmă ghimpată de-a lungul aproape întregii frontiere cu Turcia, una dintre porţile de intrare a imigranţilor în Uniunea Europeană.
În decembrie 2018, guvernul bulgar a decis să nu adere la Pactul ONU cu privire la migraţie şi să nu participe la Conferinţa interguvernamentală de la Marakkech.
Autoritățile bulgare au fost acuzate de brutalitate față de imigranți. Organizaţii umanitare și Comisia Europeană acuză Sofia de încălcări grave ale drepturilor omului.
Pe de altă parte, ministrul bulgar de Externe, Ekaterina Zaharieva, a anunţat disponibilitatea Bulgariei de a furniza fonduri suplimentare prin Mecanismul de asistenţă pentru refugiaţii din Turcia în perioada 2019-2023
