Un nou raport al organizației Civil Liberties Union for Europe plasează Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia în categoria statelor care subminează activ statul de drept, prin atacuri asupra justiției, presei și societății civile. România nu este inclusă printre cele mai agresive cazuri, dar nici nu oferă motive de optimism: este încadrată la capitolul „stagnare”, semn că rămâne captivă aceleiași neputințe instituționale, fără reforme reale și fără progres democratic vizibil, conform The Guardian
Guvernele a cinci state membre ale Uniunii Europene „erodează în mod constant și intenționat” statul de drept, avertizează una dintre cele mai importante organizații europene pentru libertăți civile, care constată și o degradare a standardelor democratice în alte șase țări, inclusiv în democrații considerate până acum solide.
Pe baza unor dovezi furnizate de peste 40 de ONG-uri din 22 de țări, Civil Liberties Union for Europe (Liberties) a descris guvernele din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia drept „demolatori” ai statului de drept, acuzându-le că slăbesc în mod activ instituțiile democratice.
Raportul organizației pentru anul 2026, publicat luni, susține că în Slovacia, sub conducerea guvernului populist, autoritar și pro-Moscova al lui Robert Fico, statul de drept a regresat pe toate planurile: justiție, combaterea corupției, libertatea presei și mecanismele de control ale societății civile.
Situația este descrisă ca fiind la fel de sumbră și în Bulgaria, în timp ce Ungaria, unde cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán s-ar putea încheia după alegerile din 12 aprilie, „rămâne un caz aparte, continuând să adopte legi și politici din ce în ce mai regresive, fără niciun semn de schimbare”.
În alte părți ale Uniunii, Liberties a identificat Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia drept state aflate în alunecare democratică („sliders”) — țări cu tradiții democratice puternice, unde statul de drept se deteriorează în anumite domenii, fără ca această degradare să facă parte dintr-o strategie politică generală.
Cehia, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Olanda, România și Spania au fost clasificate drept state „stagnante”, adică țări în care situația statului de drept nici nu se îmbunătățește, dar nici nu se înrăutățește semnificativ, potrivit raportului de 800 de pagini.
Și Polonia a fost inclusă în aceeași categorie. Potrivit raportului, premierul Donald Tusk încearcă să restaureze elemente-cheie ale statului de drept - precum independența justiției- care au fost afectate de fostul guvern Lege și Justiție (PiS), însă este blocat de veto-ul prezidențial.
Progresele limitate ale Poloniei arată „cât de dificil și fragil poate fi procesul de restaurare a independenței instituționale compromise”, arată Liberties. Singura țară care a primit statutul de „elev silitor” a fost Letonia, considerată singurul stat al cărui guvern îmbunătățește activ standardele statului de drept.
Raportul mai susține că mecanismele Uniunii Europene pentru combaterea degradării statului de drept sunt în mare parte ineficiente, întrucât majoritatea statelor membre nu reușesc să transforme recomandările Bruxelles-ului în măsuri concrete, în ciuda avertismentelor repetate ale Comisiei Europene din ultimii ani.
Potrivit analizei, 93% dintre recomandările formulate în raportul Comisiei Europene privind statul de drept pe anul 2025 erau, de fapt, repetări ale recomandărilor din anii anteriori, multe dintre ele fiind reluate fără nicio modificare de formulare. În același timp, numărul recomandărilor noi s-a înjumătățit față de 2024.
Din 100 de recomandări ale Comisiei analizate de Liberties, 61 nu au înregistrat niciun progres, iar alte 13 au cunoscut chiar o deteriorare.
„Raportul Comisiei ar fi trebuit să determine acțiuni concrete”, a declarat Ilina Neshikj, directoarea executivă a Liberties.
Dar, după șapte ediții anuale, concluziile organizației arată „nu doar o regresie democratică, ci și eforturi deliberate și continue de a submina statul de drept. Repetarea recomandărilor fără măsuri reale de urmărire nu va schimba nimic”, a adăugat ea.
Raportul critică și instituțiile UE în ansamblu, afirmând că, în 2025, acestea nu doar că „au reflectat multe dintre problemele observate în statele membre”, dar au și eșuat în aplicarea și apărarea consecventă a drepturilor fundamentale.
„Au normalizat utilizarea legislației excepționale și accelerate, au redus protecțiile esențiale ale drepturilor fundamentale și au dus o campanie concertată împotriva organizațiilor de monitorizare”, a declarat Kersty McCourt, consilier principal pentru advocacy în cadrul Liberties.
Potrivit acesteia, în astfel de condiții, instituțiile europene „subminează credibilitatea Uniunii Europene și chiar a propriilor sale rapoarte privind statul de drept”.
Liberties susține că deteriorarea cea mai accentuată în 2025 s-a produs în zona „mecanismelor de control și echilibru democratic”, adică acolo unde ONG-urile independente și societatea civilă ar trebui să poată acționa liber, să conteste deciziile puterii și să tragă guvernele la răspundere.
Raportul menționează o creștere a legislației regresive și a sancțiunilor severe pentru participarea la proteste interzise, inclusiv în Ungaria, unde manifestațiile Pride au fost interzise, iar organizatorii lor — inclusiv primarul Budapestei — au fost plasați sub investigație oficială.
În Italia, a fost adoptat un decret de securitate extrem de restrictiv, care incriminează blocajele rutiere și alte forme de contestare publică, dar întărește în același timp garanțiile pentru poliție. În mai multe state membre, protestatarii pentru climă și cei pro-palestinieni s-au confruntat cu interdicții și cu măsuri de incriminare.
Nici capitolul justiție nu arată mai bine, potrivit raportului. Liberties vorbește despre „o tendință emergentă de discurs politic tot mai critic sau chiar ostil față de sistemul judiciar și față de instituțiile pentru drepturile omului”.
Organizația constată, de asemenea, puține progrese în combaterea corupției. În ceea ce privește libertatea presei, doar un număr redus de state au făcut îmbunătățiri măsurabile.
În schimb, atacurile asupra jurnaliștilor au crescut în Bulgaria, Croația, Italia, Țările de Jos și, mai ales, în Slovacia.
