Consecințele raportului Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților din SUA privind presupusa interferență a UE în alegerile europene se răspândesc acum în toată Europa, politicienii din opoziție și europarlamentarii citându-l ca o confirmare a îngrijorărilor de lungă durată cu privire la influența politică a Bruxellesului, conform European Conservative
În loc să fie respinse ca un document partizan din Washington, concluziile sunt din ce în ce mai invocate pe tot continentul ca dovadă că Comisia Europeană a trecut de la reglementare la intervenție politică.
În centrul controversei se află presupusa utilizare a Legii serviciilor digitale (DSA) a UE – o lege menită să reglementeze platformele online – ca mijloc de modelare a terenului electoral. Raportul susține că Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra marilor companii de social media pentru a suprima discursurile politice legale înaintea alegerilor.
???? ELECTION INTERFERENCE IS REAL AND IT’S COMING FROM THE EU
— Rob Roos ???????? (@Rob_Roos) February 4, 2026
Not Russia. Not China.
The @EU_Commission and Macron just interfered in Bucharest.
They canceled a fair election and installed another EU puppet: @NicusorDanRO, hiding behind false accusations.
???????? The will of the… https://t.co/JeeF2Wbd09
Conținutul vizat nu era ilegal, ci incomod din punct de vedere politic. Acesta includea comentarii critice la adresa UE, scepticism cu privire la politica de migrație, critici la adresa ideologiei de gen, așa-numitele narațiuni „populiste” și chiar satiră politică. Pentru critici, acest lucru echivalează cu o cenzură ideologică exercitată sub o aparență legală.
Ungaria se teme că strategia Bruxelles-ului ar putea fi utilizată din nou
În Ungaria, unde se apropie alegerile parlamentare, raportul a fost interpretat ca un avertisment cu privire la tactici care ar putea fi utilizate în curând la nivel național. Balázs Orbán, directorul politic al prim-ministrului Viktor Orbán, a susținut că documentele dezvăluie un model de interferență deja aplicat în alte părți ale Europei și care ar putea fi replicat acum la Budapesta.
Orbán susține că raportul arată că interferența digitală în alegeri nu mai este teoretică, ci deja documentată în alte părți ale Europei. Categoriile vizate – conținutul critic față de migrație, opoziția față de ideologia de gen și narațiunile critice față de elită – reflectă îndeaproape liniile de fractură politică pe care Ungaria se confruntă de mult timp cu Bruxelles.
Ungaria rămâne unul dintre puținele guverne din UE care se opun în mod deschis escaladării războiului din Ucraina, resping noile sarcini fiscale impuse familiilor și se opun centralizării în continuare a puterii la Bruxelles. Orbán a acuzat establishmentul UE că urmărește schimbarea regimului, subliniind rolul activ al președintelui Partidului Popular European, Manfred Weber, în campania împotriva alianței guvernante Fidesz-KDNP și în favoarea forțelor de opoziție aliniate cu Bruxelles.
If it’s not directly the EU itself interfering in elections and attacking @X, then it’s the NGOs that are funded by them and their puppet governments.
— Eva Vlaardingerbroek (@EvaVlaar) February 4, 2026
ABOLISH THE EU NOW. https://t.co/fugeUuDE00
Pentru guvernul maghiar, concluzia este clară: cenzura digitală nu mai este o reacție excepțională la conținutul ilegal, ci un instrument politic utilizat atunci când nu se poate conta pe alegători pentru a obține rezultatul „corect”.
Anularea alegerilor din România revine în centrul atenției
România a devenit cel mai dramatic și controversat caz citat de criticii care au reacționat la raport. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 din România – după ce candidatul naționalist Călin Georgescu a câștigat în mod neașteptat primul tur – a ridicat de mult timp întrebări atât pe plan intern, cât și în străinătate. Raportul a intensificat aceste îndoieli, în special în rândul figurilor din opoziție.
Georgescu a cerut public declasificarea completă a tuturor documentelor legate de anulare, argumentând că numai transparența completă poate restabili legitimitatea democratică. Liderul opoziției române, George Simion, a mers mai departe, solicitând alegeri anticipate și denunțând autoritățile actuale ca fiind „antidemocratice și antiamericane”.
În declarațiile sale pentru Europeanconservative.com, Simion a descris raportul ca fiind „fără precedent” în ceea ce privește importanța sa, susținând că acesta confirmă ceea ce el a descris ca fiind „lovitura de stat din 6 decembrie 2024”. El a acuzat atât establishmentul românesc, cât și Bruxelles-ul că încearcă să minimizeze importanța dezvăluirilor, indicând ceea ce el a caracterizat ca fiind o reacție defensivă din partea oficialilor UE. „Ceea ce ne preocupă este ceea ce am cerut încă de la anularea alegerilor: revenirea la alegeri libere și democrație”, a adăugat el.
Criticile se răspândesc în rândul clasei politice europene
Criticile au venit și din interiorul clasei politice europene. Fostul europarlamentar olandez Rob Roos a respins afirmațiile potrivit cărora interferența electorală în Europa este determinată în principal de Rusia sau China. În schimb, el a acuzat UE că a ignorat voința alegătorilor români și a instalat o conducere docilă sub steagul „valorilor europene”.
Comentatoarea Eva Vlaardingerbroek a extins critica, argumentând că, atunci când nu se aplică presiuni directe din partea UE, ONG-urile finanțate de Bruxelles și guvernele naționale aliniate acționează ca intermediari.
Deși limbajul ei este deliberat provocator, acesta reflectă o convingere mai largă în cercurile eurosceptice că instituțiile UE, ONG-urile și guvernele naționale se întăresc reciproc din ce în ce mai mult, lăsând puțin spațiu pentru opinii divergente.
O problemă crescândă de legitimitate pentru Bruxelles
Apărătorii Comisiei insistă că DSA există pentru a proteja democrația de dezinformare și manipulare străină. Comisia Europeană nu a emis încă un răspuns detaliat la raport, deși oficialii au susținut anterior că legea nu are scopul de a restricționa discursul politic legal.
Cu toate acestea, materialul citat – și reacțiile politice pe care le-a declanșat – indică o criză mai profundă. Atunci când discursul legal este reclasificat ca „conținut la limită” sau „extremism” pur și simplu pentru că contestă narațiunile politice dominante, distincția dintre protejarea democrației și gestionarea acesteia începe să se destrame.
Semnificația mai largă a raportului nu rezidă acum doar în alegerile pe care le citează, ci și în modul în care concluziile sale sunt utilizate ca armă politică în întreaga UE. Dacă instituțiile UE pot exercita presiuni asupra platformelor pentru a reduce la tăcere dezbaterea politică legală înaintea alegerilor, atunci suveranitatea electorală devine condiționată – respectată doar atunci când alegătorii oferă rezultate acceptabile pentru Bruxelles.
