Potrivit The Guardian, Arabia Saudită le-ar fi cerut Statelor Unite nu doar să continue ofensiva militară împotriva Iranului, ci să o și intensifice, în timp ce la Riad se discută deja posibilitatea unei implicări directe în conflict. Conform publicației britanice, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar considera actualul război americano-israelian împotriva Teheranului o „oportunitate istorică” de a remodela echilibrul de putere din Orientul Mijlociu și de a elimina, o dată pentru totdeauna, amenințarea strategică reprezentată de regimul iranian. Informațiile, bazate pe surse saudite și pe confirmări indirecte venite chiar din partea lui Donald Trump, arată că în culisele conflictului se joacă mult mai mult decât o simplă confruntare militară: este vorba despre viitoarea arhitectură de putere a întregii regiuni.
Arabia Saudită a cerut Statelor Unite să intensifice atacurile împotriva Iranului, a confirmat o sursă saudită din serviciile de informații, în timp ce regatul analizează dacă să intre direct în conflict.
Sursa saudită a confirmat informațiile publicate de New York Times, potrivit cărora liderul de facto al regatului, prințul moștenitor Mohammed bin Salman, l-a îndemnat pe Donald Trump să nu oprească prematur războiul împotriva Iranului și consideră că actuala campanie americano-israeliană reprezintă o „oportunitate istorică” de a remodela Orientul Mijlociu.
Sursa din serviciile de informații a precizat că Riadul nu cere doar continuarea campaniei militare, ci și intensificarea ei. Trump a părut să confirme informațiile despre rolul prințului moștenitor, spunând jurnaliștilor marți: „Da, este un luptător. Luptă alături de noi.”
Până acum nu există informații despre o implicare militară activă a Arabiei Saudite în războiul care durează de aproape patru săptămâni, însă un analist politic saudit a declarat că regatul ar putea face acest pas dacă actualele eforturi de pace conduse de Pakistan vor eșua.
„Ceea ce contează acum este decizia Iranului”, a declarat Mohammed Alhamed, analist saudit în geopolitică. „Dacă Iranul se angajează serios, încă mai există o cale pentru a limita escaladarea. Dacă respinge condițiile și continuă atacurile, pragul pentru o acțiune saudită va fi depășit.”
Alhamed a adăugat că Arabia Saudită „nu reacționează impulsiv”.
„Își calibrează răspunsul și se pregătește pentru un scenariu în care escaladarea, dacă va avea loc, va fi deliberată și decisivă”, a spus el, adăugând că Arabia Saudită „nu a împins lucrurile spre război”.
„A încercat să evite să fie atrasă în el, păstrând totodată toate opțiunile pe masă”, a mai spus acesta.
Arabia Saudită a fost deja ținta unor atacuri cu drone iraniene, ca parte a răspunsului Teheranului la ofensiva americano-israeliană din 28 februarie. Un atac cu dronă produs în urmă cu o săptămână a lovit o rafinărie de petrol din Yanbu, pe coasta saudită a Mării Roșii.
Capacitatea Arabiei Saudite de a-și transporta exporturile de petrol prin conducte către Marea Roșie a făcut ca regatul să fie mai puțin vulnerabil decât vecinii săi la tactica Iranului de a impune o blocadă aproape totală asupra transporturilor petroliere care ies din Golf prin strâmtoarea Hormuz. Atacul asupra Yanbu a transmis însă un avertisment clar din partea Iranului: și această arteră economică vitală poate fi lovită.
Această amenințare ar deveni și mai gravă dacă aliații Iranului din Yemen, rebelii houthi, s-ar alătura războiului cu propriul lor arsenal de rachete.
„Cred că Arabia Saudită își menține încă o neutralitate prudentă în războiul dintre Iran, Israel și SUA”, a declarat pentru Agence France-Presse Hesham Alghannam, expert saudit în apărare. El a adăugat însă: „Dacă houthi lovesc active saudite, Riadul ar putea trece la sprijin defensiv în cadrul unei coaliții sau la represalii limitate.”
Arabia Saudită și Iranul, care revendică fiecare un rol de lider al lumii islamice sunnite și, respectiv, șiite, sunt rivali regionali de lungă durată. Potrivit unei telegrame scurse din Departamentul de Stat al SUA, regele Abdullah, unchiul patern al actualului prinț moștenitor, a cerut armatei americane încă din 2008 să „taie capul șarpelui”, referindu-se la regimul teocratic de la Teheran.
Khalid Aljabri, comentator saudit aflat în exil, a declarat că, în ultimii ani, preferința regatului a fost pentru o soluție negociată în disputa privind programele nucleare și balistice ale Iranului. Cu toate acestea, Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au lansat atacul comun chiar în timpul unor negocieri axate pe limitarea programului nuclear iranian.
„În acest scenariu, în care războiul izbucnește oricum și escaladarea se produce oricum, un Iran doar parțial slăbit, un leu rănit, ar fi mai imprevizibil și mai periculos. Politica era: nu începe războiul, dar dacă îl începi, termină treaba”, a spus Aljabri, care este și cardiolog stabilit în SUA și fiul lui Saad Al Jabri, fost șef al serviciilor de securitate saudite și principal intermediar de informații cu Washingtonul, până când a căzut în dizgrația prințului Mohammed în 2015.
Prințul moștenitor și-a consolidat puterea cultivând o relație apropiată cu Trump, însă acum va trebui să regândească dependența Arabiei Saudite de Statele Unite pentru propria securitate, susțin observatorii.
„MBS [Mohammed bin Salman] a pierdut pariul făcut pe toate investițiile sale din ultimii ani”, a declarat Ellie Geranmayeh, cercetător principal în politici externe la European Council on Foreign Relations. „A investit financiar în Trump, în familia lui Trump, în corporația lui și în Casa Albă a lui Trump, dar la final opiniile saudiților și ale întregului Golf au fost lăsate deoparte în favoarea dorințelor lui Benjamin Netanyahu.”
Prințul Mohammed începuse deja să-și recalibreze poziția după atacul cu rachete asupra unei instalații petroliere saudite în 2019, atac pe care Riadul l-a pus pe seama Iranului. Statele Unite, aflate atunci sub prima administrație Trump, au oferit sprijin verbal, dar nu au lansat represaliile pe care saudiții le cereau.
Patru ani mai târziu, Arabia Saudită a încercat o destindere, semnând un acord-surpriză cu Iranul pentru restabilirea relațiilor diplomatice reciproce, un acord intermediat de China.
„După ce SUA au refuzat să vină în apărarea lor, saudiții au schimbat tactica și au încercat să țină Iranul aproape, în speranța că nu se va întoarce împotriva lor într-un conflict”, a spus Geranmayeh. „Acum războiul a început, iar MBS a pierdut pariul că Iranul nu va riposta. De aceea, potrivit informațiilor apărute, el a cerut SUA să elimine definitiv amenințarea iraniană. Așadar, Arabia Saudită se confruntă acum cu dilema dacă să se implice mai profund.”
Emiratele Arabe Unite au văzut cum exporturile lor de petrol au fost blocate aproape complet și au cerut în mod deschis o înfrângere militară decisivă a Iranului. Ambasadorul Emiratelor la Washington, Yousef Al Otaiba, a scris miercuri în Wall Street Journal: „Un simplu armistițiu nu este suficient. Avem nevoie de un rezultat concludent care să abordeze întreaga gamă de amenințări reprezentate de Iran.”
Arabia Saudită, care încă beneficiază de opțiunea exportului prin Marea Roșie, mai are ceva de pierdut și nu a cerut în mod deschis mai multe bombardamente. Participarea sa militară activă ar putea provoca un răspuns iranian mult mai dur, vizând conducta sa petrolieră către Marea Roșie, foarte posibil în coordonare cu rebelii houthi.
„După ce bombele se vor opri, la Riad va urma o perioadă de reflecție profundă”, a spus Geranmayeh. „Nu este vorba despre a îndepărta SUA, ci despre a avea mai multe opțiuni.”
