A murit omul care a furat steagul nazist de pe Acropole. Grecia a pierdut un simbol al luptei contra naziștilor

30 Mar 2020 | scris de I.D.
A murit omul care a furat steagul nazist de pe Acropole. Grecia a pierdut un simbol al luptei contra naziștilor Galerie foto (2)

Manolis Glezos, simbol al rezistenţei împotriva naziştilor în Grecia, a murit luni la vârsta de 97 de ani într-un spital din Atena, unde fusese internat pentru o infecţie şi gastroenterită, a anunţat televiziunea publică ERT, preluată de AFP.

Manolis Glezos a fost calificat de generalul francez Charles de Gaulle drept 'primul luptător al rezistenţei din Europa", pentru că în 1941 a îndrăznit să dea jos drapelul nazist de pe Acropole, la Atena.

Spitalizarea sa la 18 martie a fost decisă din cauza unei "gastroenterite şi a unei infecţii urinare", a afirmat atunci pentru AFP soţia sa Georgia, subliniind că acesta era într-o "stare gravă".

Născut la 9 septembrie 1922 în insula Naxos din Marea Egee, Manolis Glezos s-a mutat la Atena la vârsta de 12 ani împreună cu familia, implicându-se de foarte tânăr în rezistenţa antifascistă.

Poreclit Manolis, acesta a copilărit în localitatea Aperathos de pe insula Naxos alături de alte 14 persoane într-o cameră: străbunici, bunici, părinți, frați și surori.

Era mândru că s-a aflat în rândurile partizanilor greci care s-au opus sistemului nazist. “Nu regret nimic. Nu am ucis pe nimeni. Trebuia să ucid un trădător, însă nu am făcut-o. A tras altcineva”, susținea el într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel.

La finele anului 1941, când Grecia a fost ocupată de naziști, Manolis n-a putut accepta că pe Acrropole flutura steagul cu zvastica și decis să îl dea jos. 

În noaptea de 30 spre 31 mai 1941, când avea 18 ani, el a dat jos, împreună cu prietenul său Apostolos Santas, în vârstă de 19 ani, drapelul nazist de pe monumentul antic atenian.

“Mă deranjează că rolul meu este mereu limitat la acea noapte. Viața mea a însemnat mai mult decât acel moment. Dacă lupți pentru ceea ce crezi, atunci lupta ta nu este niciodată de prisos. Acropole este un simbol al civilizației, al umanității și al valorilor umane. Nimeni nu are dreptul să calce în picioare acest lucru”.

Se spune că gestul lui ar fi încurajat poporul grec să opună rezistență ocupației naziste. „În 2014, când președintele german Gauck a venit să ceară scuze poporului grec pentru suferința cauzată de naziști, l-am întrebat dacă populația germană s-a diminuat după terminarea războiului. A preferat să tacă și să nu răspundă. Dar o spun eu. Singura țară care a avut mai puțini locuitori nu a fost Germania, nici Franța sau Uniunea Sovietică, ci Grecia, atât de mulți muriseră uciși sau de foame, în timp ce alții au fost deportați sau s-au spânzurat.Să nu uităm că aici au fost cu 1.106.902 mai puțini oameni. Nicio familie din țara asta nu a rămas intactă de pe urma contactului cu nemții“, spunea el în interviul pentru Tagesspiegel, oferit în toamna anului 2019.

A fost arestat şi închis de mai multe ori în timpul ocupaţiei naziste (1941-1944) şi în anii '50 şi '60 în calitate de comunist, deoarece atunci Partidul Comunist Grec (KKE) era declarat ilegal.

A fost condamnat de două ori la moarte în 1949. Au urmat proteste de stradă pentru el, iar judecătorii au schimbat pedeapsa în închisoare pe viață. „Începând cu călugării de pe Muntele Athos până la generalul de Gaulle, toată lumea se ruga de guvernul grec să elibereze primul partizan al Europei. 

”La 9 septembrie 1951 am fost ales în Parlamentul național deși eram încă în închisoare. Am fost grațiat de președinte la 16 iulie 1954 și am devenit secretar al Uniunii Democraților de Stânga (EDA)“, povestea.

L-au arestat iar la 5 decembrie 1958 pentru spionaj, după ce poșta sovietică a lansat un timbru cu chipul lui Manolis pe un fundal cu Acropole.

L-au arestat și la 21 aprilie 1967, după ce elita militară a preluat puterea în stat. L-au luat la 2 noaptea din pat, l-au încarcerat pentru câteva zile și apoi l-au exilat pe insula Leros, apoi în lagărul de concentrare Oropos. “Am petrecut în total 11 ani și patru luni după gratii și patru ani și jumătate în exil. Nu regret nicio secundă”, spunea.

A aderat la partidul EDA (stânga democratică) în anii '60, după care a fost ales deputat şi eurodeputat al socialiştilor din PASOK în anii '80.

Părintele spiritual al lui Tsipras

În 1982, pe Acropole s-a amplasat o placă din bronz cu numele său pe Acropole. “Cei care mă iubesc îmi rezumă existența la această noapte, cei care mă urăsc, o neagă până și pe asta. Mă întristează cu toții”, mai spune el.

Ultima sa arestare a avut loc în 2012, în timpul unor proteste din Atena, când a fost atacat de poliție cu gaze lacrimogene. În umbra sa au crescut lideri politici precum Alexis Tsipras.

În 2000, a devenit membru al partidul Coaliţia Stângii şi Progresului, apoi al formaţiunii SYRIZA a lui Alexis Tsipras.

Drept recunoștință, la 25 aprilie 2014,  Manolis a ajuns în Parlamentul European de pe listele partidului Syriza.

A adunat cele mai multe voturi, aproape 500.000.

La 91 de ani era cel mai în vârstă membru al Parlamentului European, așa că a promis că va rămâne maximum un an. La finalul lui ianuarie 2015, Syriza a câștigat alegerile în Grecia, doar că Tsipras a încălcat tot ce a promis.

Manolis s-a simțit trădat. 

“Doar minciuni și trădare a poporului grec. Îmi pare rău și mi-am cerut scuze într-o scrisoare deschisă că am contribuit la această iluzie. Nu poate exista niciun compromis între sclavi și asupritori.”, spune barbatul, care s-a retras în iulie 2015 din Parlamentul European.

Nu era prima dată când se retrăgea din Parlament. A făcut-o și în 1985, după doar un an petrecut în cel mai înalt for politic al continentului.

S-a întors în țara natală pentru a conduce EDA timp de patru ani. La 9 septembrie, Manolis Glezos împlinise 97 de ani.

SURSA FOTO: Tagesspiegel

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră