A murit fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing. Relația cu România lui Ceaușescu

03 Dec 2020 | scris de Andreea Vasilescu
A murit fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing. Relația cu România lui Ceaușescu Galerie foto (2)

Fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing, în vârstă de 94 de ani, a murit miercuri seară „înconjurat de familia sa” în centrul Franței, susține AFP care invocă surse din anturajul familiei, confirmând informații de la radio Europa 1.

Cel mai tânăr președinte al Republicii a V-a (1974-1981), centristul Valéry Giscard d'Estaing a fost internat de mai multe ori în ultimele luni pentru probleme cardiace.

Valéry Giscard-d'Estaing a împlinit 94 de ani la 2 februarie. A fost membru al Academiei Franceze.

Pe 2 ianuarie 1956 este ales parlamentar în Adunarea Națională. Din 1962 până în 1966 este ministru de finanțe al Franței, ca și între 1969 și 1974. Actualmente se ocupă cu probleme referitoare la integrarea europeană. A fost președintele Convenției Europene, care s-a ocupat cu redactarea articolelor Tratatului constituțional european. Pentru aceasta a primit în anul 2003 Premiul Carol cel Mare al orașului Aachen.

Una din cele mai recente apariţii publice ale sale datează din 30 septembrie 2019, de la funeraliile unui alt preşedinte francez, Jacques Chirac, desfăşurate la biserica Saint-Sulpice din Paris.

În mandatele lui Giscard a avut loc o modernizare a societăţii franceze: a fost permis divorţul prin acordul soţilor, a fost legalizat avortul şi a fost redusă vârsta de vot de la 21 la 18 ani.​

Bunele relaţii româno-franceze, consolidate în timpul preşedinţiei lui Charles de Gaulle, s-au aflat sub aceleaşi auspicii şi în timpul cât Franţa l-a avut în fruntea ei pe Georges Pompidou, cu care, de altfel, Nicolae Ceauşescu s-a şi întîlnit la Paris în 1970, ca urmare a invitaţiei lansate de către De Gaulle, cu doi ani în urmă, la sfîrşitul vizitei sale din România.

În schimb, venirea la putere a liberalului Valéry Giscard d’Estaing va aduce o înrăutăţire a raporturilor Bucureşti-Paris, scrie dilemaveche.ro

Se poate spune că din acest moment relaţiile comuniştilor cu Franţa au oscilat în funcţie de nevoile de legitimare a regimului sau de interese economice. În a doua parte a anilor ’70, Franţa devine din ce în ce mai incomodă, mai ales după ce intelectualitatea de stînga renunţă la visul comunist şi începe să critice deschis erorile sistemului.

Un martor-cheie al acestei epoci, fostul ministru de Externe Ştefan Andrei, a oferit în decursul ultimilor ani, în mass-media românești, o serie de relatări picante ale desfăşurării raporturilor dintre cele două ţări în anii ’70-’80.

„Cînd am ajuns ministru de Externe (28 martie 1978), în aprilie m-am dus în Franţa. Am avut o misiune foarte grea: să-l conving pe Giscard d’Estaing să facă o vizită în România ca răspuns la vizita pe care o făcuse Ceauşescu în timpul lui Pompidou“ (interviu în Jurnalul naţional din 8 februarie 2008, din ediţia dedicată relaţiilor româno-franceze cu ocazia vizitei preşedintelui Nicolas Sarkozy în România).

După o serie de tergiversări, preşedintele francez a vizitat în cele din urmă România (8-10 martie 1979), prilej cu care s-au semnat mai multe acorduri economice care au dus la dublarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. În această perioadă a continuat în România construcţia la Ghimbav a elicopterelor sub licenţă franceză şi a început fabricarea unui nou autoturism românesc, Oltcit, în a cărui linie de construcţie, la uzinele din Craiova, partea română a investit la acea vreme, după relatări, peste 1 miliard de dolari.

Preşedintele Republicii Franceze, Valery Giscard d’ Estaing, care efectuează o vizită oficială în România, mulţumeşte preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România” cl. I. (8.III.). (8-10.III.1979).

De asemenea, vizita lui D’Estaing la Bucureşti a avut drept consecinţă favorabilă, tot după relatările lui Ştefan Andrei, întărirea contactelor economice ale României cu Piaţa Comună Europeană (pentru care România devenise un partener serios încă de la începutul anilor ’70) sau cu unele state africane, foste colonii franceze, în viaţa cărora Franţa juca un rol strategic.

Vizita lui d’Estaing în România a avut un echivalent în vizita lui Ceauşescu în Franţa în 1980, considerată a fi fost un eşec diplomatic şi începutul rupturii colaborării multiple dintre cele două ţări.

Sursa foto: fototeca.iiccr.ro și

Tobias Kleinschmidt/ https://securityconference.org/mediathek/asset/valery-giscard-destaing-1630-01-02-2014/

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră