Astăzi este ziua ta - Şerban Brădiştenu

21 Mai 2017 | scris de Dănuț Deleanu
Astăzi este ziua ta - Şerban Brădiştenu

Eminenţă a medicinii noastre contemporane, doctorul Brădiştenu, împreună cu echipa de medici ai Spitalului de Urgenţe Floreasca, a fost autorul primului transplant de inimă din istoria medicinii româneşti. Oare ce poţi să simţi când ai în palme (la propriu) inima unui om, inima atât de răsfăţată în versuri de poeţi, atât de cântată de muzicieni, inima îndrăgostită, inima năbădăioasă, inima ce se plimbă printre stele şi bate aprins în nopţile cu lună, ce poţi simţi altceva decât faptul că “lucrarea” ta trebuie să fie atinsă şi de o scânteie de divinitate, ca să se înfăptuiască? Însă doctorul Brădiştenu nu are infatuarea de a se simţi aidoma unui semizeu, ci rămâne modest, cu picioarele pe pământ, considerându-se pur şi simplu OM.

Numai că, din păcate, medicul Brădișteanu, autorul primului transplant de inimă din istoria medicinii românești, nu tratează licențe poetice, dureri și afecțiuni cosmice ori inimi rănite „mortal” de săgeata lui Cupidon, ci inimi bolnave la propriu. Doctorul de inimi cu inimă de doctor, de-a lungul atâtor ani, și-a sacrificat multe bucurii lumești, și-a tulburat de multe ori tihna și-a stat multe nopți de veghe, potrivindu-și ritmul biologic după neregulatul ritm al inimilor pacienților săi.

S-a născut la 21 mai 1951, în localitatea Sadova, județul Dolj, într-o familie de medici, cu tatăl doctor chirurg la Spitalul din Târgu-Jiu. Cum multe meserii, orientări (politice, culturale, economice), pasiuni sau crezuri se transmit adesea de la tată la fiu, mai ales când mediul familial favorizează asta (de exemplu, existența în casă a unei biblioteci de specialitate), tânărul Șerban a ales să calce pe urmele tatălui, deși acesta din urmă nu l-a îndemnat să meargă spre medicină, spunându-i cât de grea este, cât de obositoare este, cât de responsabilă este și mai ales câte sacrificii trebuie făcute în viața personală pentru a deveni un medic devotat nevoilor oamenilor.

Primul contact cu medicina practică l-a avut atunci când, copil fiind, a forțat mâna norocului, a călărit o bicicletă cu cauciucurile desumflate (deși tatăl îi spusese să aibă răbdare), a căzut și și-a spart obrazul în ghidon. Primul medic chirurg i-a fost tot tatăl, care l-a tratat la spitalul din Târgu-Jiu, prinzându-i obrazul sfâșiat cu două agrafe Michel. Asta a fost prima amintire legată de o sală de operație. Viața avea însă să-l țină numai în astfel de săli!

Copilăria n-a fost totuși un paradis, având în vedere că mama sa s-a stins din viață, pe când el avea numai nouă ani și jumătate, din cauza unei gripe Hong Kong. După liceu, deși excela la chimie și tatăl ar fi vrut să-l vadă făcând o facultate a științelor exacte (ca sora sa care făcuse Facultatea de Fizică Atomică), a dat la medicină și-a absolvit Institutul de Medicină din Cluj, în anul 1978. În fiecare vacanță, însă, făcea practică la secția de chirurgie a tatălui său din Târgu-Jiu În anul V de facultate a reușit să devină prin concurs medic intern în specialitatea de chirurgie, fapt care-i dădea dreptul să rămână în Cluj.

Medic intern fiind, a mai dat apoi un concurs și-a obținut repartiția la Spitalul Județean din Târgu Mureș, unde a lucrat multă vreme pe terapie intensivă, știind numai două drumuri: casă-spital. Venind la Târgu Mureș Marius Barnard, fratele celebrului Christiaan Barnard, încurajat și de tatăl său, a lăsat deoparte chirurgia generală și s-a profilat pe chirurgia cardiovasculară, care-i putea deschide noi perspective și-i putea aduce noi satisfacții. Ceea ce s-a și întâmplat.

A fost medic primar pe chirurgie cardiovasculară la spitalul din Târgu Mureș până în anul 1994. În 1995 a plecat la Timișoara, iar apoi a venit în București. Ambițios, ideea că ar putea face el însuși un transplant de inimă a prins contur în mintea sa încă din anii 83-84, pe când asista la un transplant de inimă la Spitalul Brousse din Paris. Ceea ce atunci părea o utopie, fiind greu de crezut că noi, cu aparatura rudimentară (față de țările occidentale), am putea ajunge la o așa performanță, a devenit faptă în data de 25 octombrie 1999, când Brădișteanu a condus la Spitalul de Urgențe Floreasca echipa de medici care a realizat primul transplant de cord efectuat în România.

De atunci, toată lumea a știut de doctorul Brădișteanu, notorietatea sa devenind fantastică. Ajunge chiar senator de Vâlcea din partea PSD, în legislatura 2000-2004. Asta a fost cariera fulminantă a marelui chirurg Șerban Brădiștanu, autorul primului transplant de inimă din istoria medicinii românești!

Astăzi, reputatul chirurg împlinește 66 de ani. Să-i urăm multă sănătate celui care a dat și dă sănătate oamenilor, să-i spunem că suntem cu inima (fără probleme cardiace) alături de el și să-i mulțumim pentru faptul de a fi făcut mulți oameni „mai inimoși”. La mulți ani, Șerban Brădiștanu!

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Calendar

Ultima oră