Mai multe guverne europene cer limitarea puterilor Comisiei Europene asupra fondurilor externe ale UE, după ce Bruxellesul a direcționat sute de milioane de euro din bugetele pentru dezvoltare către acorduri comerciale strategice cu Mercosur, India și Groenlanda. Statele membre acuză executivul condus de Ursula von der Leyen că transformă fondurile de ajutor într-un instrument geopolitic și comercial, ocolind controlul politic al capitalelor europene, conform Euractiv
Îngrijorările privind utilizarea viitoare a fondurilor pentru dezvoltare au fost exprimate în timpul negocierilor bugetare desfășurate săptămâna trecută la Bruxelles.
Guvernele UE cer un control mai strict asupra puterilor de cheltuire ale Comisiei Europene, după ce sute de milioane de euro din fondurile de dezvoltare au fost direcționate către inițiative menite să faciliteze încheierea acordurilor comerciale cu Mercosur și India.
Potrivit diplomaților și oficialilor europeni, capitalele statelor membre vor să aibă un cuvânt mai greu de spus în privința modului în care sunt folosite fondurile de ajutor extern în viitorul buget multianual, pe fondul unui disconfort tot mai mare legat de felul în care Comisia a utilizat aceste resurse în ultimii ani.
Aceste preocupări au ieșit la suprafață în timpul discuțiilor bugetare de la Bruxelles de săptămâna trecută, când ambasadorii UE au dezbătut guvernanța viitorului fond de acțiune externă „Global Europe” și au analizat limitele actualelor structuri de ajutor, care ar trebui să sprijine statele partenere în domenii precum educația sau dezvoltarea economică.
Miza o reprezintă o „rezervă” de fonduri nealocate în valoare de 9,54 miliarde de euro din cadrul bugetului 2021–2027, pe care Comisia o poate mobiliza ca răspuns la evenimente „neprevăzute”, precum fenomene meteorologice extreme, conflicte violente sau crize migratorii.
Deși această rezervă fusese concepută inițial ca un mecanism de răspuns de urgență, executivul european are libertatea de a folosi fondurile și pentru „noi inițiative sau priorități promovate de Uniune ori la nivel internațional” — prevedere de care s-a folosit în mod repetat în ultimii ani.
Potrivit unor documente consultate de Euractiv, Comisia a direcționat aceste fonduri de criză către statele cu care negocia cele mai importante acorduri de liber schimb din istoria sa recentă: India și Mercosur. Fondurile au fost utilizate pentru a facilita încheierea acordurilor, inclusiv prin reducerea impactului cerințelor impuse de UE.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat pentru Euractiv că această rezervă a fost creată pentru a permite UE să reacționeze rapid la „evoluții geopolitice, provocări emergente și noi priorități” și că respectivele cheltuieli sunt conforme cu regulamentele Instrumentului de Vecinătate, Cooperare pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (IVCDCI).
Mercosur și India
Documente interne consultate de Euractiv arată că, în ultimul an, Comisia a mobilizat sute de milioane de euro din rezerva IVCDCI pentru inițiative geopolitice și comerciale, inclusiv pentru acordurile UE cu Mercosur, India și Groenlanda.
O componentă a acestui sprijin a inclus 350 de milioane de euro din rezervă pentru susținerea implementării acordului comercial UE–Mercosur.
Într-o scrisoare trimisă în ianuarie 2025 deputaților din Comisia pentru bugete a Parlamentului European — la câteva săptămâni după finalizarea negocierilor UE–Mercosur în Uruguay — Comisia a explicat că finanțarea urma să compenseze impactul cerințelor europene privind sustenabilitatea și standardele sociale mai stricte prevăzute de acord.
„Acordul reflectă angajamentul UE față de sustenabilitate, incluzând dispoziții-cheie care garantează standarde ridicate în materie de mediu, societate și guvernanță”, se arată în scrisoare. „Sprijinul financiar suplimentar finanțat din rezerva de 350 de milioane de euro a IVCDCI va permite respectarea acestui angajament al UE și va contribui la atenuarea efectelor implementării asupra statelor Mercosur.”
Programul viza domenii precum „lanțurile valorice forestiere sustenabile” din regiunea amazoniană — Brazilia fiind unul dintre cei mai vocali critici ai regulamentului european privind defrișările — precum și sprijin pentru întreprinderile mici, femei, fermieri și comunități indigene.
Finanțarea urmărește și „consolidarea capacităților de aplicare a legislației de mediu și a normelor de muncă”, în conformitate cu angajamentele asumate prin acord.
În cazul Indiei, Comisia a alocat 500 de milioane de euro prin mecanismul de cooperare pentru sprijin de urgență, cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a accelera transformarea industrială „durabilă” a țării.
În acest caz, eurodeputații din comisiile pentru afaceri externe și dezvoltare au fost informați de Comisie printr-o scrisoare trimisă pe 26 ianuarie — cu o zi înaintea summitului UE–India, în cadrul căruia suma finală a fost anunțată și acordul comercial încheiat — potrivit documentului consultat de Euractiv.
Comisia a propus, de asemenea, un pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda, dintre care 150 de milioane proveneau din fondul de rezervă. Executivul european a argumentat că UE trebuie să „își consolideze cooperarea” cu Nuuk, în special în domeniile materiilor prime critice, energiei și conectivității digitale.
Buget nou, reguli noi
În cadrul bugetului 2021–2027, Comisia este singura instituție abilitată să decidă când este utilizat fondul de rezervă.
Totuși, potrivit proiectului de buget pentru perioada 2028–2034, Consiliul UE, care reprezintă guvernele statelor membre, și Parlamentul European ar urma să aibă un cuvânt de spus asupra a 90% din aceste cheltuieli, în timp ce Comisia ar păstra controlul total asupra restului de 10%.
Mai multe capitale europene cer acum mecanisme de control și mai stricte, precum și un rol mai important în aprobarea viitoarelor alocări financiare.
Aceste solicitări au apărut în cadrul discuțiilor privind viitorul instrument „Global Europe”, care va integra actualul fond IVCDCI Global Europe și alte mecanisme de finanțare pentru acțiunea externă în următorul Cadru Financiar Multianual (CFM).
În timpul discuțiilor de săptămâna trecută, Koen Doens, directorul general al departamentului Comisiei responsabil de dezvoltare globală, a recunoscut că deciziile privind cheltuielile nu au fost întotdeauna bine calibrate, potrivit unui diplomat și unor oficiali europeni.
Alexei Jones, expert în politici de dezvoltare la centrul de reflecție European Centre for Development Policy Management, a declarat pentru Euractiv că rezerva de criză „devine din ce în ce mai mult o rezervă geopolitică” aflată la dispoziția Comisiei, ceea ce determină statele membre să ceară o implicare mai mare.
El a adăugat că interpretarea noțiunii de „priorități emergente”, care ține în ultimă instanță de o alegere politică, s-a extins considerabil în ultimii ani, reflectând reorientarea mai amplă a politicii europene de cooperare pentru dezvoltare către obiective geopolitice.
