Incidentul de la Galați ridică întrebări directe despre capacitatea reală a apărării aeriene românești în fața războiului modern cu drone. Deși obiectul aerian a fost detectat pe radar, fereastra de reacție a fost de doar câteva minute, iar intervenția avioanelor F-16 și a unui elicopter militar a venit prea târziu. Între constrângeri tehnice, limite juridice și un cadru militar conceput pentru alte tipuri de amenințări, episodul expune vulnerabilități structurale într-un context de securitate regională deja tensionat, conform Le Figaro
Armata română s-a dovedit incapabilă să intercepteze o lovitură atribuită Rusiei de către București, desfășurată pe teritoriul României, într-o zonă aflată în apropierea Ucrainei. Drona, care s-a prăbușit pe un bloc din orașul Galați, provocând un incendiu și evacuarea a aproximativ 70 de persoane, fusese totuși detectată de radar în spațiul aerian național. De ce nu a fost interceptată?
Mai mulți oficiali români de rang înalt au oferit prime explicații vineri dimineață, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, Cristian Popovici, drona a fost detectată la ora 1:54, venind dinspre Reni, în Ucraina, însă ulterior a urmat o traiectorie neobișnuită. „A coborât de la o altitudine de 600 de metri și a efectuat manevre a căror cauză încercăm să o înțelegem”, a declarat Popovici. Aparatul a dispărut de pe radar la sud de Galați, iar câteva minute mai târziu a fost semnalat un incendiu pe acoperișul unui bloc.
Armata română a pierdut ulterior ținta, dar a fost și constrânsă de timp, potrivit generalului Gheorghe Maxim. Între detectarea dronei și impact ar fi trecut doar patru minute. „Angajarea unei ținte aeriene presupune un proces care include detectarea, clasificarea și apoi intervenția. Cele patru minute pe care le-am avut la dispoziție au fost extrem de puține”, a precizat acesta. Două avioane F-16 au decolat de la baza Fetești, aflată la aproape 200 km de Galați, sprijinite de un elicopter militar, însă nu au reușit să intervină înainte de impact.
Există și constrângeri juridice care au limitat acțiunea militară. „Nu putem executa foc asupra unor ținte care ar putea afecta spațiul aerian al unui stat vecin” (în acest caz, Ucraina), a explicat generalul Maxim. El a adăugat că autoritățile încearcă permanent să adapteze cadrul legislativ pentru a evita astfel de situații.
Un alt factor îl reprezintă capacitățile limitate ale apărării aeriene. „Dispunem de sisteme concepute înainte de 2023, înaintea războiului dronelor”, a precizat generalul. Întrebat de ce nu au fost folosite tunurile antiaeriene Gepard, acesta a explicat că, în timp de pace, utilizarea lor este restricționată.
Tunurile blindate Gepard, dezvoltate în anii 1970 în Germania și utilizate inițial împotriva avioanelor și elicopterelor sovietice, sunt astăzi considerate eficiente împotriva dronelor de tip Shahed. Germania a transferat mai multe astfel de sisteme Ucrainei, iar România deține aproximativ 40 de unități, livrate începând din 2004. Totuși, potrivit generalului Gheorghe Maxim, activarea acestor sisteme necesită și consimțământul proprietarilor privați din zonele vizate.
România nu este încă echipată complet pentru a face față acestui tip de amenințări și va depinde în continuare de sprijinul aliaților săi. Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării, calificând incidentul drept „cel mai grav” care a afectat un stat membru NATO și UE de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022.
