În contextul dezbaterilor publice generate de documentarul realizat de Recorder cu privire la funcționarea sistemului judiciar și al evenimentelor publice ce au urmat, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) consideră că se impun câteva clarificări esențiale, menite să contribuie la o informare corectă, echilibrată și responsabilă a opiniei publice.
1. Rolul judecătorilor în statul de drept și obligația de a semnala disfuncționalitățile sistemului
Judecătorii, în virtutea statutului lor constituțional și a responsabilității față de actul de justiție, nu au doar dreptul, ci și obligația de a expune public problemele reale ale sistemului judiciar atunci când acestea afectează independența justiției, buna administrare a cauzelor sau drepturile fundamentale ale cetățenilor. Această expunere trebuie realizată prin mijloacele legale aflate la îndemână – opinii profesionale, rapoarte, sesizări instituționale sau luări de poziție publică – și reprezintă o expresie a loialității față de statul de drept, nu o abatere de la acesta.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Baka v.Ungaria, a arătat: „Nu numai că era dreptul său, ci și obligația sa să își exprime opinia cu privire la reformele legislative susceptibile să aibă un impact asupra sistemului judiciar și asupra independenței acestuia. Reclamantul și-a exprimat punctele de vedere și criticile cu privire la chestiuni de interes public, iar declarațiile sale nu au depășit cadrul unei simple critici formulate dintr-o perspectivă strict profesională. În consecință, poziția și declarațiile sale reclamau un grad ridicat de protecție a libertății sale de exprimare și un control strict al oricărei ingerințe, cu acordarea, în mod corespunzător, a unei marje de apreciere restrânse autorităților naționale.”
Ca atare, opiniile și criticile punctuale și verificabile aduse de magistrați modului în care sistemul de justiție funcționează, mai ales atunci când vizează aspecte de natură a pune în pericol independența judecătorilor, nu pot atrage răspunderea disciplinară pentru încălcarea obligației de rezervă. Deci, aspectele concrete (care exclud formulările cu caracter de generalitate) și argumentate (care exclud simplele afirmații, fără nicio motivare punctuală), prezentate în spațiul public, cu privire la disfuncționalități ale justiției trebuie analizate și verificate cu maximă atenție, în mod obiectiv, echilibrat și lipsit de prejudecăți, pentru ca aceste disfuncționalități să poată fi corectate, dar și pentru a se evita concluzii simplificate sau eronate asupra unei realități juridice complexe.
2. Efectuarea de verificări substanțiale de către Inspecția Judiciară
Asociațiile semnatare salută decizia Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza Inspecția Judiciară pentru a demara verificări ca urmare a aspectelor prezentate în materialul “Recorder”[https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12468&FolderTitle=INFORMARE%20DE%20PRES%C4%82-(2025-12-12)].
Considerăm, însă, esențial ca aceste verificări să fie efectuate cu maximă obiectivitate, cu respectarea principiilor legalității și imparțialității și să vizeze fondul real al problemelor semnalate, nu doar aspecte formale. Solicităm, prin urmare, ca acest demers să constituie un control de substanță, capabil să clarifice situațiile prezentate și să înlăture orice suspiciuni, cu asigurarea unei transparențe totale a rezultatelor, în limitele legii, astfel încât opinia publică să fie informată corect și complet.
3. Clarificarea problemei competenței procurorilor de a ancheta judecători
Modul în care reportajul prezintă istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor este profund subiectiv, vădit tendențios și cu scopul evident de a produce suficientă emoție pentru a readuce legislativ competența DNA în materie. Modificarea acestei competențe a fost, însă, determinată de faptul că, în perioada în care DNA ancheta judecătorii, s-a folosit acest instrument ca o veritabilă armă de presiune împotriva lor, în special a celor ce dețineau funcții importante sau judecau cauze de competența DNA.
Instituirea unei competențe speciale de anchetare a judecătorilor și procurorilor nu a apărut ca „un cadou făcut de politicieni magistraților”, cum se afirmă în materialul Recorder, ci ca un imperativ față de anchetele penale abuzive ale DNA. În acest sens, au fost făcute publice date concrete privind presiunile asupra judecătorilor, materializate prin:
- anchete ce au vizat exclusiv soluțiile pronunțate de judecători: de exemplu, prin Încheierea 231/2016 a ICCJ s-a reținut că: „Martorul xx, judecător, care a făcut parte din compunerea completului ce a soluționat, împreună cu inculpatele xx si xx, contestațiile în anulare formulate în dosarul 4672/111/2010 al Tribunalului Bihor, a fost audiat la datele de 27.09.2013 și 11.03.2014. Declarațiile martorului relevă că obiectul audierii l-a constituit modalitatea în care judecătorii din compunerea completului au hotărât asupra soluției.”
- încălcarea în cadrul investigațiilor a secretului deliberării; cu privire la o asemenea încălcare a legii, într-o decizie de achitare a 4 judecătorilor de la ICCJ s-a subliniat: „Cenzurarea unei hotărâri judecătorești pe calea unei anchete penale desfășurate împotriva judecătorului reprezintă o încălcare a principiului independenței judecătorești. Ceea ce trebuie precizat este ca hotărârea judecătorească, în sine, nu poate constitui temei al angajării răspunderii penale. Legalitatea si temeinicia soluțiilor pronunțate de judecători nu pot fi analizate în cadrul unei cercetări penale”;
- dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vădit și declarat de intimidare și de a „băga frica” în judecători, cu obiectivul pronunțării de soluții favorabile DNA (https://www.gandul.info/stiri/parchetul-general-urmarire-penala-in-rem-inregistrare-procurori-dna-oradea-17812697);
- multiple anchete lipsite de profesionalism, finalizate prin clasări sau achitări, dar care, în mod grav, au condus la suspendarea din funcție, pentru perioade lungi de timp, a judecătorilor și procurorilor vizați, inclusiv de la nivel înalt: Procuror General, judecător CCR, membrii CSM, judecători și procurori de la ICCJ și de la curțile de apel, cu funcții de conducere (https://adevarul.ro/news/eveniment/curtea-suprema-admis-cererea-procurorului-general-tiberiu-nitu-anuntat-acuzatiile-fost-acuzat-nu-existat-1_5bb38ab8df52022f7516268d/index.html; https://evz.ro/florica-roman-dna-oradea.html; http://www.ziare.com/toni-grebla/dna/toni-grebla-dupa-ce-a-fost-achitat-voi-face-tot-ce-depinde-de-mine-pentru-ca-in-tara-mea-sa-nu-mai-existe-astfel-de-tragedii-1567148; https://www.stiripesurse.ro/lovitura-pentru-dna-achitare-in-dosarul-in-care-procurorii-cereau-inchisoare-pentru-fo-ti-judecatori-iccj_1263078.html; https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22775319-procurorii-tudose-mih-repu-func-dup-fost-achita-dosarul-lui-ghi.htm).
Toate aceste aspecte, precum și altele, extrem de grave, au fost consemnate oficial în raportul Inspecției Judiciare din 2019, validat prin Hotărârea nr. 225/2019 a Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, de exemplu, în dosarele DNA „au fost vizați 1962 judecători (351 în materie penală si 1590 în materie civilă - între care un membru al Curții Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)”, ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani) demonstrează că anchetarea judecătorilor și a procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora.
Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în raportul Inspecției Judiciare au constituit amenințări grave la adresa independentei justiției, pentru corectarea cărora a fost necesară modificarea legislativă, prezentată tendențios în materialul Recorder.
4. Folosirea materialului Recorder pentru generarea unei emoții colective, direcționate spre agenda partidelor politice
UNJR, AMR și AJADO atrag atenția asupra faptul că dezbaterile legitime cu privire la probleme punctuale din sistem au fost denaturate în scopuri vădit politice, sub pretextul generalizat, absolut inadmisibil al unei așa-numite „justiții capturate”. În documentarul Recorder sunt prezentate sesizări privind schimbări ale unor complete de judecată în dosare penale cu impact mediatic, arătându-se că s-au făcut cu scopul prescrierii în final a răspunderii penale a celor acuzați.
Pe de o parte, aceste aspecte privesc doar dosare penale, și doar de corupție – ce reprezintă, așa cum am subliniat de nenumărate ori, o parte mică din totalul milioanelor de cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată, cu impact asupra drepturilor fundamentale ale omului și, în consecință, asupra societății. Pe de altă parte, întreg materialul se referă la o singură instanță din țară, din cele 243 de instanțe de fond și control judiciar care există în România.
În consecință, este lipsit de temei, revoltător și extrem de periculos ca anumite probleme semnalate, ce sunt în curs de verificare, să fie instrumentalizate într-un mod vădit manipulator, care să conducă la concluzia că justiția este „capturată”, ca pretext pentru modificarea, din nou, a legilor justiției în sensul dorit de anumite partide politice.
5. Publicarea materialului Recorder cu o zi înainte de data fixată pentru pronunțarea Curții Constituționale asupra proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor
UNJR, AMR, AJADO și APR au condamnat public, în mod repetat, pe parcursul acestui an, continuarea iresponsabilă a campaniei publice de decredibilizare a puterii judecătorești, subliniind că scopul final al acesteia este slăbirea magistraturii până în punctul în care puterea judecătorească nu va mai avea independența şi forța necesară pentru a-şi îndeplini rolul constituțional, de garantare a egalității în faţa legii şi a dreptului la un proces echitabil.
În 30.07.2025 am subliniat că o asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești, linșajul public conducând la o segregare a societății civile, distrugând sistematic și conștient încrederea în deciziile instanțelor judecătorești. În 14 octombrie 2025 am publicat Rezoluția Asociației Europene a Judecătorilor cu privire la campania defăimătoare împotriva magistraților, adoptată în unanimitate, în care s-au subliniat o serie de aspecte esențiale, printre care: „Sistemul judiciar trebuie să scoată în evidență că declarațiile critice dezechilibrate și intimidările din partea politicienilor și a altor persoane constituie o problemă gravă și reprezintă un atac la adresa Constituției unui stat democratic, precum și la adresa legitimității unei alte puteri în stat și a încrederii în aceasta. Un astfel de comportament încalcă, de asemenea, standardele internaționale. Judecătorii și procurorii, și în special asociațiile magistraților, au datoria de a acționa în favoarea independenței puterii judecătorești, a ordinii constituționale și a restabilirii democrației, atât la nivel național, cât și internațional (...). Prin urmare, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) solicită tuturor autorităților române competente: să își îndeplinească propriile responsabilități și să pună capăt atacurilor și campaniilor împotriva judecătorilor și procurorilor”. În 10.11.2025 am demonstrat cum atacurile de la vârful Statului Român lovesc în independența justiției și, în consecință, în actul de justiție, cu atât mai mult cu cât aceste atacuri nu doar că nu au încetat, dar au atins apogeul virulenţei, al discriminării degradante şi al josniciei.
În acest climat, modul în care a fost instrumentat materialul Recorder, dincolo de problemele semnalate (a căror verificare am salutat-o), pare a se înscrie într-o campanie de denigrare a puterii judecătorești ce durează de aproape un an. Discursul public promovat în acest interval de timp a fost alimentat și direcționat de o parte a puterii politice care invocă, din nou, necesitatea „reformării justiției”. Însă, după nenumărate reforme succesive, adesea incoerente și contradictorii, sistemul judiciar se află astăzi într-o stare de vulnerabilitate accentuată, ce nu se dorește a fi corectată, ci exploatată.
Concluzie
Asociațiile semnatare susțin, cum au făcut-o deseori, libertatea de exprimare a fiecărui judecător și procuror, dreptul de a fi protejați împotriva oricăror presiuni sau acțiuni determinate de pozițiile lor critice asupra sistemului judiciar ori de devoalarea unor abuzuri. Am făcut noi înșine acest lucru, la nivel asociativ sau individual, ori de câte ori am considerat că independența justiției este încălcată, periclitată sau amenințată. Însă, orice dezbatere privind justiția trebuie purtată cu onestitate, obiectivitate, cu respect față de faptele verificate concret și cu asumarea întregului context istoric și juridic, într-un climat lipsit de inflamări ideologice sau politice.
O nouă reformă inițiată într-un context exacerbat, dominat de emoții, presiune mediatică și polarizare, nu va conduce la întărirea statului de drept, ci, dimpotrivă, riscă să ducă la confiscarea temei justiției în scopuri politice sau în interesul altor grupuri de putere, cu efecte grave asupra independenței justiției.
UNJR, AMR, AJADO denunță orice tentativă de instrumentalizare a acestei teme ce riscă să slăbească și mai mult un sistem deja afectat de reforme nesfârșite și nu va accepta confiscarea problemelor justiției de către partide politice ce doresc folosirea sistemului judiciar ca armă în disputele politice pentru putere.
AMR, prin președinte, UNJR, prin președinte, AJADO, prin președinte,
jud. dr. Andreea Ciucă jud. Dana Gîrbovan jud. Florica Roman
