SCRISOARE DESCHISĂ către preşedintele Iohannis. De ce a hotărât Judecătoria Vaslui să cerceteze în libertate şapte violatori. CINE PLĂTEŞTE pentru eliberarea agresorilor?

26 Iun 2015
SCRISOARE DESCHISĂ către preşedintele Iohannis. De ce a hotărât  Judecătoria Vaslui să cerceteze în libertate şapte violatori. CINE PLĂTEŞTE pentru eliberarea agresorilor?
Organizațiile semnatare din rețeaua „Rupem tăcerea despre violența sexuală“ au  trimis o scrisoare deschisă Preşedinţiei şi Ministerului Justiţiei, după ce Judecătoria Vaslui a dispus eliberarea din arestul la domiciliu a şapte tineri judecaţi pentru violarea unei eleve pe un câmp, timp de mai multe ore.  Acestea vorbesc despre faptul că o astfel de decizie nu face decât să întărească astfel de comportamente. Cazul nu este însă unul singular. De-a lungul timpului mai mulţi agresori au fost cercetaţi în libertate sau eliberaţi condiţionalt, culmea, pentru bună purtare. Site-ul mariustuca.ro a făcut o radiografie a  unor astfel de cazuri în care violatorii au huzurit în libertate. Şi, mai apoi, au recidivat. 

„Am luat  cunoștință cu îngrijorare judecarea în stare de libertate (înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar) a agresorilor fetei de 18 ani care a fost violată anul trecut când se întorcea de la școală în localitatea Văleni din județul Vaslui. În acest caz care a revoltat opinia publică, șapte tineri au violat ore în şir o elevă navetistă, până şi-a pierdut cunoștința. Cu toate acestea, eliberarea din măsura de arest a fost motivată de judecătorii vasluieni prin prisma lipsei antecedentelor penale, susținând că „măsura arestării preventive nu mai întrunește cerința proporționalității acesteia cu gravitatea acuzației aduse acestora. Ca organizații ce promovează prevenirea și combaterea violenței sexuale, dorim să aducem drepturile victimelor infracțiunilor în atenția opiniei publice și a instituțiilor care și-au luat angajamente în direcția eliminării violenței împotriva femeilor. În timp ce agresorii își permit avocați care le apără interesele, drepturile victimelor rămân adesea pe hârtie“, potrivit organizaţiei. 

Redăm integral scrisoarea:

    „Solicităm Ministerului Justiției să facă publice modalitățile prin care a dispus transpunerea în dreptul național a Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și cum vor fi puse în practică drepturile prevăzute de respectiva directivă (consilierea psihologică și asistența de specialitate gratuită, asistența juridică gratuită, acordarea compensațiilor financiare, măsurile de evitare a re-victimizării etc.). Solicităm totodată organizarea unor consultări publice care să implice și reprezentanții organizațiilor de specialitate în domeniu. Detalii despre activitatea rețelei găsiți pe www.violentadegen.ro.(...)  Salutăm aderarea Președintelui Klaus Johannis la campania ONU HeforShe, care urmărește reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, însă considerăm că, în lipsa unor măsuri efective de protecție și sprijinire a femeilor victime ale violenței de gen, precum cele prevăzute în directiva sus-menționată, egalitatea dintre sexe nu poate fi atinsă. De aceea, solicităm sprijinul Președintelui Klaus Johannis pentru implementarea corectă a Directivei 2012/29/UE în dreptul intern și pentru facilitarea unui dialog public cât mai larg pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul victimelor violenței de gen.

    Transmitem un mesaj de solidarizare cu fetele si femeile agresate și familiile lor: nu acceptați să fiți învinovățite pentru abuzul suferit, apelați la organizațiile neguvernamentale pentru a vă informa cu privire la drepturile pe care le aveți și pentru a primi suport în situații dificile. Violenţa sexuală nu se limitează doar la trauma imediată, ci implică efecte negative fizice, dar mai ales psihologice pe termen lung: stresul post-traumatic, anxietatea, depresia, izolarea socială sunt frecvente, iardepășirea lor este dificilă de unul singur. Un prim pas spre suport se poate face accesând Serviciul gratuit de consiliere online pentru victimele violenței sexuale http://aleg-romania.eu/consiliere/,unde puteți discuta confidențial despre trauma suferită cu specialiști. Foarte important este și accesul la justiție, așadar vă invităm să apelați cu încredere la asistență și reprezentare juridică gratuită din partea Avocaților Pro Bono din Rețeaua Pro Bono pentru Drepturile Omului: http://probono.actedo.org/aplica-pentru-asistenta-pro-bono/. Pentru informații despre adăposturi și alte servicii, precum și pentru detalii despre rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală, scrieți-ne la rupemtacerea@gmail.com.

    Rețeaua informală Rupem tăcerea despre violența sexuală a fost creată în luna mai 2014, în cadrul unui proiect finanțat de Fondul ONG în România. Organizațiile neguvernamentale membre sunt: Asociația pentru Libertate şi Egalitate de Gen (A.L.E.G.), Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Centrul Filia, Asociația Front, Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii (IEESR), Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome E-Romnja, Asociația AFIV Artemis, Societatea de Analize Feministe Ana, Asociația Transcena, Grupul QUANTIC, Asociația Pas Alternativ, Asociația Psihosfera, Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CSMC), Asociația VIVAD“
 
Tânără sechestrată şi violată 

Şapte tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au sechestrat şi violat, în noiembrie 2014, o elevă de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale. Potrivit cercetărilor desfăşurate de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.  

Imediat după ce a terminat cursurile, eleva s-a întâlnit în municipiul Vaslui cu doi dintre tineri, care s-au oferit să o conducă acasă cu maşina. Aceştia au mers însă pe un câmp din apropierea localităţii Văleni, chemând alţi patru prieteni din sat. Trei dintre aceştia au sechestrat-o în maşină pe fată, iar apoi au violat-o, aşa cum reiese din cercetările anchetatorilor, în ciuda insistenţelor victimei de a fi condusă acasă. Ulterior, cei şase vasluieni s-au mutat cu maşina pe un alt câmp, din apropierea localităţii Moara Domnească, unde şi-au chemat încă un prieten, patru dintre aceştia, alţii faţă de prima dată, abuzând-o sexual pe adolescentă. La un moment dat, eleva a leşinat, fiind trezită de către violatori cu alcool, după ce a fost stropită pe faţă.

După aproximativ trei ore, victima a fost condusă acasă şi i s-a recomandat să nu povestească despre cele întâmplate. Eleva a mărturisit însă părinţilor că a fost abuzată sexual, fiind sesizate atât Poliţia, cât şi Ambulanţa, fata fiind transportată la spital. Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de către Judecătoria Vaslui la trei zile după consumarea violului. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arestul Poliţiei a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, aceştia fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit şi măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte tineri, aceştia fiind în prezent în libertate.

Violatorul jurnalistei din 2013 fusese eliberat condiţionat 

Bărbatul suspectat că în 10 septembrie 2013  a violat o jurnalistă, în zona Lacului Floreasca din Capitală, a fost condamnat în 2006 la 11 ani de închisoare pentru tâlhărie şi viol, fiind eliberat din penitenciar la începutul lunii iulie. Ninel Mogoşeanu, bărbatul suspectat că a violat o jurnalistă de la un post de radio bucureştean, în zona Lacului Floreasca, după ce a ameninţat-o cu un cuţit, a fost condamnat în 2006, de Tribunalul Bucureşti, la 11 ani de închisoare pentru tâlhărie şi viol, sentinţa rămânând definitivă în martie 2007. 
În acest an, Mogoşeanu a cerut liberarea condiţionată, solicitarea fiind admisă de Judecătoria Găeşti la 27 iunie. Mogoşeanu a fost eliberat din Penitenciarul Găeşti pe 2 iulie.  Bărbatul fusese încarcerat din 2005 şi ar fi trebuit să fie pus în libertate de drept în 2016, respectiv după ce ar fi executat integral pedeapsa de 11 ani de închisoare. El a cerut liberarea condiţionată după ce a executat două treimi de pedeapsă, instanţa constatând că a îndeplinit toate condiţiile. Ninel Mogoşeanu, principalul suspect în cazul jurnalistei de la un post de radio bucureştean care a reclamat că a fost violată, în după-amiaza zilei de 10 septembrie, a fost prins luni seară, după ce a încercat să violeze o altă femeie.

Şi-a violat fiica, dar a fost cercetat în libertate 

În 2011, un bărbat din  judeţul Timiş care şi-a violat în mod repetat fiica în vârstã de 17 ani a fost cercetat în stare de libertate, după cum a hotărît atunci  Judecãtoria Timişoara. Purtãtorul de cuvânt al Poliţiei Timiş, Andreea Cintezã, declara atunci  cã magistraţii Judecătoriei Timişoara au decis cercetarea în stare de libertate a bãrbatului de 38 de ani reţinut sub acuzaţia de viol şi incest, fiind suspectat că, în perioada septembrie-noiembrie 2011, a întreţinut în mod repetat relaţii sexuale sub constrângere cu fiica lui în vârstă de 17 ani. Decizia magistraţilor nu a fost atacatã de procurori. Bărbatul fusese iniţial reţinut de procurori pentru 24 de ore, fiind suspectat că şi-a violat în mod repetat fiica în vârstã de 17 ani. Sora acestuia a fost cea care l-a denunţat poliţiei.

Violator în serie, pus în libertate

Ȋn 2005, Pop Vilmos a fost condamnat de Tribunalul Bihor, pentru tâlhărie. La 18 iulie 2008, Judecătoria Oradea a admis cererea lui de liberare condiţionată, iar el a părăsit penitenciarul. 
Ȋn 2009, Vilmos Pop a fost arestat preventiv pentru săvârșirea infracţiunii de viol. Avea pe conștiinţă nu una, ci patru victime! A fost trimis în judecată, iar la 11 ianuarie 2010, Judecătoria Oradea l-a condamnat la o pedeaspă rezultantă de 8 ani închisoare, în regim de detenție. O pedeapsă blândă, raportat la gravitatea faptelor comise. Vilmos a făcut însă recurs, iar în octombrie 2010, Curtea de Apel Oradea a decis menținerea pedepsei. Din 8 ani de detenţie, cât primise, Vilmos a executat doar 6 ani. Ȋncarcerat la Penitenciarul Gherla, el a obţinut clemenţa Judecătoriei Dej care, la 23 februarie 2015 i-a admis cererea de eliberare condiţionată. Avea 32 de ani și o viaţă întreagă înainte. A recidivat după trei luniîncercând să violeze o altă adolescentă.  Victima a reuşit să scape din mâinile agresorului şi a fugit, urcându-se într-un taxi ce trecea prin zonă. 


Alte stiri din Actualitate

Ultima oră