#colectiv Daune de 30 de milioane de euro în Dosarul Colectiv. Care a fost PRIMA CAUZĂ a tragediei

05 Mai 2016 | scris de Mara Răducanu
#colectiv Daune de 30 de milioane de euro în Dosarul Colectiv. Care a fost PRIMA CAUZĂ a tragediei

 „Analiza proprie realizată de procurori pe baza probelor administrate în prezentul dosar relevă legătura de cauzalitate între acuzațiile reținute în sarcina celor trei inculpați (Piedone și două funcționare din subordine — n.r.) și vătămarea intereselor legitime, constând în urmările suportate de părțile civile din prezenta cauză. (...) Eliberarea autorizației de funcționare a barului de către cei trei inculpați, cunoscând că în lipsa autorizației de securitate la incendiu acest spațiu de alimentație publică nu putea fi autorizat să funcționeze, a constituit o primă, deși nu singulară, cauză a vătămării intereselor legitime, respectiv a urmărilor produse, concretizate în decesul și vătămarea corporală“, se arată în rechizitoriu.

Procurorii au apreciat, totodată, că se impune antrenarea răspunderii sectorului 4 al municipiului București în calitate de parte responsabilă civilmente, suportarea sumelor destinate daunelor morale și materiale acordate urmând să fie făcută din fondurile proprii.

Îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către primarul sectorului 4 și subordonatele sale a favorizat producerea tragediei din Colectiv

"Distinct de acuzațiile din dosarul (...) aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de urmărire penală și criminalistică, dosar în care procurorii au făcut cercetări și administrat probe în raport cu alte infracțiuni comise de alte persoane, cuantificarea consecinței infracțiunilor reținute în sarcina celor trei inculpați pentru care se va antrena răspunderea civilă în solidar cu partea responsabilă civilmente din prezentul dosar, sub aspectul legăturii de cauzalitate cu prejudiciul produs părților civile din prezenta cauză, o evaluăm la 30% din cuantumul despăgubirilor morale și materiale ce vor fi acordate de către instanța de judecată", se mai arată în rechizitoriu, potrivit agerpres.ro.  Pentru prejudiciile morale și materiale suferite ca urmare a tragediei din clubul Colectiv, 90 de persoane au depus cereri scrise prin care s-au constituit parte civilă. Este vorba despre 27 de persoane care au suferit vătămări în urma incendiului din 30 octombrie 2015, restul fiind rude ale celor decedați.

Conform rechizitoriului, argumentele celor care au formulat astfel de cereri se întemeiază pe faptul că îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către primarul sectorului 4 și subordonatele sale a favorizat producerea tragediei din Colectiv. „În cuprinsul argumentelor s-a arătat că rezultă ex re raportul de cauzalitate și nu se poate pune la îndoială faptul că rezultatul socialmente periculos, care a căpătat proporțiile unui dezastru, s-a produs și datorită nerespectării atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea unui cumul de dispoziții legale. (...). Sub același aspect s-a arătat că modul defectuos în care funcționarii Primăriei sector 4 și-au exercitat atribuțiile de serviciu a făcut posibilă urmarea, deoarece, dacă și-ar fi îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu, clubul Colectiv nu ar fi avut autorizație de funcționare în lipsa măsurilor necesare pentru prevenirea incendiilor", se mai menționează în rechizitoriul DNA.

Piedone, acuzat de abuz în serviciu 

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul #Colectiv. El este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București.

În dosar, au fost deferite justiției alte trei persoane din cadrul primăriei, la data faptelor, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4: Aurelia Iofciu — șef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminița Ganea — consilier superior, Ramona Sandra Moțoc — referent superior, ambele în cadrul aceluiași serviciu.  DNA precizează că primarul și funcționarii serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competența de a emite acorduri și autorizații de funcționare pentru societățile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante.

 

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră