Prof. dr. Șerban Bubenek: Institutul CC Iliescu, care rezolvă 60% din patologia cardiacă și vasculară chirurgicală din România, funcționează într-o clădire cu bulină roșie

28 Noi 2015 | scris de Magda Marincovici
Prof. dr. Șerban Bubenek: Institutul CC Iliescu, care rezolvă 60% din patologia cardiacă și vasculară chirurgicală din România, funcționează într-o clădire cu bulină roșie
Prof dr. Şerban Bubenek, managerul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. dr. CC Iliescu, avertizează că această importantă unitate medicală, unică în țara noastră, funcționează într-o clădire cu bulină roșie. Acest institut este adăpostit într-o clădire care, din 1990, are o bulină roşie. În 2006, Ministerul Sănătății ne-a acordat fabuloasa sumă de 15.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate pentru noul centru de chirurgie cardiacă din curtea Institutului Clinic Fundeni. Cu această sumă, dar mai mult cu ajutorul unor prieteni care ne-au făcut lucrări mai mult gratis şi cu ajutorul încăpăţânării noastre, am reuşit să aducem până la stadiu de certificat de urbanism semnat de Primăria sectorului 2, a explicat prof. dr. Bubenek, în cadrul unei conferințe de presă. Din 2007, o dată la trei luni, până în 2015, fiecărui ministru al Sănătăţii i-au fost prezentate situația în care se află Institutul, studiul de fezabilitate de câteva mii de pagini și avizul de urbanism. Toată documentația dovedește că clădirea Institutului, care are 600 de angajaţi, 325 de paturi şi cea mai mare expertiză a pacienţilor în stare gravă cardiovascular, la orice cutremur de peste 5 grade se va prăbuşi. Profesorul Bubenek subliniază că, deși clădirea Institutului are cele mai bune condiţii şi cele mai bune circuite, totuși ele arată foarte bine pe dinafară, dar în interior, structura de rezistenţă este grav avariată. Promisiuni Din 2007, toţi miniştri au promis, dar nu au făcut nimic concret. Doar ministrul Bănicioiu a avut iniţiativa de a discuta cu ministerul Mediului pentru demararea, în regim de urgenţă, a noului centru din fonduri de la Mediu şi astfel să fie primul spital verde din România. Potrivit calculelor, costurile totale împreună cu dotarea ar fi aproximativ 90 de milioane de euro, fără aparatură, costurile pentru clădire sunt între 40-45 milioane de euro. Bani pentru un institut unic nu s-au găsit şi, între timp s-a pierdut şi studiul de fezabilitate. Nu putem sta cu mâinile încrucişate pentru că devenim complici, spune prof. dr. Bubenek. Așa cum a făcut-o de fiecare dată când la Sănătate vine un nou ministru, profesorul Bubenek s-a adresat și actualului ministru, care, deocamdată, a afirmat că toate proiectele care sunt bune vor fi preluate. Argumente La ora actuală, medicii de excepție de la Institutul CC Iliescu realizează performanțe medicale de excepție: implant de semi-inimă artificială, de valve transcateter etc. „Sperăm să devenim un centru de training pentru valve transcateter pentru Europa de Sud-Est. Cei care ne-au vizitat au văzut ce capabilităţi tehnice şi umane posedăm şi sperăm ca, anul viitor, Institutul CC Iliescu să fie declarat centru de referinţă şi de training pentru implantarea de valve transcateter pentru Europa de Sud Est”, spune prof. dr. Bubenek. Și nu sunt singurele argumente. La ora actuală, peste 60% din totalul pacienților care au nevoie de operații pe cord și pe vase și tot atâtea urgențe sunt rezolvate la Institutul CC Iliescu. Pentru că, așa cum sublinia prof. dr. Bubenek, la Spitalul Militar, chirurgia cardiacă este închisă. La Spitalul de Urgenţa Floreasca, nu funcţionează chirurgia cardiacă. Spitalul SRI este amplasat la depărtare şi un pacient cu infarct din Berceni, până ajunge la acest spital, poate muri între timp, iar Spitalul Municipal nu are chirurgie cardiacă, doar unul-doi doctori şi un anestezist. Suntem singura unitate care primim în fiecare noapte urgenţe. În ultimii cinci ani, în fiecare an, în peste 160-170 de zile, chemăm de acasă o echipă de doctori care, de obicei, după ora 8 seara, pe banii lor, vin şi operează în urgenţă disecţii de aortă , anevrisme de aortă abdominală, complicaţii ale infarctului de miocard, pacienţi care sunt aduşi fie din Bucureşti, fie din jumătatea de sud a ţării, cu elicopterele. Cu toată această supra aglomerare, neremunerați şi nerecunoscuți în contabilitatea CNAS, noi continuăm să ne facem datoria, subliniază prof. dr. Bubenek. (Magda Marincovici)

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră