În urma lansării unei campanii ample de discreditare a magistraților din România, președinții curților de apel au transmis următorul comunicat către opinia publică:
„Președinții curților de apel condamnă atacurile repetate, nefondate, injurioase și distructive purtate în mod susținut la adresa judecătorilor, cu scopul vădit de a afecta forța puterii judecătorești în raporturile sale cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă, sub pretextul „reformei” pensiilor de serviciu, efectul fiind decredibilizarea puterii judecătorești, cu consecințe directe asupra dreptului la o justiție echitabilă a cetățenilor.
Dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte și etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă față de sistemul judiciar.
Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaționale, nu naționale, generate de natura specifică a funcției, nivelul de responsabilitate, incompatibilitățile legale și interdicțiile profesionale, precum și de necesitatea asigurării independenței sale în raport de celelalte puteri ale statului.
Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită și continuată susținut și agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetățeni.
În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică și austeritate, numărul litigiilor purtate între cetățeni și stat crește exploziv. Așa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost și vor fi gestionate de judecatorii aflați în activitate, ce trebuie să aibă independența reală și resursele necesare pentru a le soluționa corect și în termen rezonabil.
O justiție slabită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecți, folosiți inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună și ostilizarea populație nu profită cetățeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuși devine slab și vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată.
Tendința clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetățenilor la justiție este evidentă și este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare.
În pandemie, au existat două decizii ale Curții Constituționale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetățenilor să aibă acces la justiție, fapt ignorat cu desăvârșire de acesta.
Accesul cetățenilor la justiție pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în fața instanțelor de fond și sufocarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin sute de cereri de pronunțare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze.
În momente dificile, când drepturile cetățenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătorești sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenți de Guvern și nu sunt țintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora.
Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, și anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milione de Eeuro, fonduri europene. Această afirmație este însă falsă!
Supendarea fondurilor a fost consecința pronunțării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară modificarea legii atât în acord cu decizia Curții Constituționale, cât și cu cerințele Comisiei în ceea ce privește cuantumul pensiilor în plată.
Mai mult, în scrisoarea trimisă Guvernului de către Comisia Europenă se cere respectarea garanțiilor constituționale privind pensia de serviciu a magistraților. Subliniem faptul că reforma privind pensiile de servciu ale magistraților a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a crește etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizației.
Acestă lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europenă, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curții Constituționale și corespunde standardelor europene obligatorii și pentru statul român.
Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenție românescă, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabilește că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independența justiției sub componenta sa financiară.
Publicarea, așadar, a unui proiect de lege direct de către Guvernul României, ce încalcă jurisprudența recentă a Curții Constituționale, fără nici un fel de consultări prealabile, însoțită de o campanie de presă de o agresivitate fără precedent îndreptată direct împotriva magistraților, are ca efect direct slăbirea puterii judecătorești în raporturile sale cu celelalte puteri și dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre acestea.
Subliniem, în același sens, și dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică și abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Dacă pentru magistrați aceasta s-a bazat pe manipulare susținută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci și jandarmeria și serviciile de informații – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută “cu foarte, foarte multă consultare și cu foarte multă transparență”.
Nu în ultimul rând, remarcăm faptul că reacțiile instituționale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informațiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate și prezentate trunchiat, fapt ce demonstrează, o dată în plus, că scopul acestei campanii nu este acela al unei consultări loiale între puterile statului, ci slăbirea și subordonarea justiției.
Într-un moment în care statul de drept are nevoie de consolidare și de încredere publică, retorica de tip conflictual și decredibilizarea sistematică a justiției nu fac decât să slăbească instituțiile, afectând grav încrederea cetățenilor în actul de justiție.
Președinții Curților de Apel solicită tuturor actorilor implicați să înceteze campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor, care își exercită misiunea în condiții de muncă adesea excesive, cu resurse insuficiente și presiuni constante, dar cu loialitate față de lege și Constituție.
Curtea de Apel Alba Iulia – Preşedinte, Judecător PETRAŞCU OANA MARIA
Curtea de Apel Bacău – Preşedinte, Judecător PĂTRAŞC-BĂLAN IONELA-DIANA
Curtea de Apel Braşov – Preşedinte, Judecător NICULEASA DANIELA
Curtea de Apel Bucureşti – Preşedinte, Judecător ARSENIE LIANA NICOLETA
Curtea de Apel Cluj – Preşedinte, Judecător GÎRBOVAN DANA CRISTINA
Curtea de Apel Constanţa – Preşedinte, Judecător JURUBIŢĂ ALINA GABRIELA
Curtea de Apel Craiova – Preşedinte, Judecător BERCEANU MANUELA CRISTINA
Curtea de Apel Galaţi – Preşedinte, Judecător BENESCU DORU
Curtea de Apel Iaşi – Preşedinte, Judecător CHEPTENE-MICU DIANA-MIHAELA
Curtea de Apel Oradea – Preşedinte, Judecător ROMAN FLORICA
Curtea de Apel Piteşti – Preşedinte, Judecător TRANDAFIR EMILIA-RALUCA
Curtea de Apel Ploieşti – Preşedinte, Judecător FRĂŢILESCU PAUL MIHAIL
Curtea de Apel Suceava – Preşedinte, Judecător ILIEŞ TITIANA
Curtea de Apel Târgu Mureş – Preşedinte, Judecător LUCACI IOANA-DELIA
Curtea de Apel Timişoara – Preşedinte, Judecător DICA MARIA-CRISTINA
Curtea Militară de Apel Bucureşti – Preşedinte, Judecător BĂDIŢA PETRE-VALENTIN”, se arată în comunicatul transmis de președinții curților de apel.
