MĂRIREA ŞI DECĂDEREA celor mai temuţi interlopi. Avocaţii CLANULUI CĂMĂTARU, în vizorul DNA. Cum era „negociată“ libertatea lui SILE şi NUŢU

11 Iun 2015
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA celor mai temuţi interlopi. Avocaţii CLANULUI CĂMĂTARU, în vizorul DNA. Cum era „negociată“ libertatea lui SILE şi NUŢU

Procurorii DNA fac percheziţii, în această dimineață, la domiciliile unor avocaţi, din Bucureşti şi Teleorman,  într-un dosar privind trafic de influenţă. Potrivit unor surse judiciare, faptele ar avea legătură cu demersuri făcute în vederea eliberării lui Vasile Balint, zis și Sile Cămătaru.

 
„Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2013-2014. În cursul zilei de 11 iunie, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 12 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi judeţul Teleorman, reprezentând domiciliile unor persoane fizice“, se arată într-un comunicat al DNA.  Potrivit unor surse judiciare, în acest dosar a fost începută urmărirea penală pentru trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, în legătură cu faptul că, în luna mai 2014, un avocat a pretins şi primit 50.000 de euro, promiţând că va interveni pe lângă un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti, ca să îi înlocuiască lui Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, arestul preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

În februarie 2013, aflaţi in arest preventiv pentru infracţiuni de crimă organizată, fraţii Nuţu şi Sile Cămătaru au rămas fără patru lei şi doi urşi,  animalele sălbatice crescute în grădina zoologică improvizată din Ferentari pe care Nuţu le adora şi le hrănea. După o desfăşurare impresionantă de forţe, animalele au fost duse la Grădina Zoologică  Bucov, din Galaţi. 
În multe cazuri,interlopii  obișnuiau să dea bani cu camătă, iar apoi își amenințau  victimele care nu plăteau la timp, terorizându-le. De-a lungul timpului, clanul a fost  suspectat că ar fi torturat mai multe persoane, ameninţându-le că vor fi aruncate în cuşca leilor.

AVOCATA FRAŢILOR CĂMĂTARU, INTERVENŢII PE BANI GREI?


Luiza Gabriela Dragne, cunoscută ca avocata fraților Cămătaru, ar fi  cerut 200.000 de euro de la o persoană, promițând că va interveni pe lângă judecătoarea Elena Burlan de la Tribunalul București, în vederea obținerii unei soluții favorabile într-un dosar penal, potrivit unor surse judiciare, citate de Agerpres. De asemenea, avocata ar fi cerut bani și pentru eliberarea din arest a unui membru al clanului Udilă, prin intervenții la judecători de la Curtea de Apel București.Sursele citate au mai precizat că avocata Luiza Gabriela Dragne ar fi cerut în cursul lunii mai 2014 50.000 de euro pentru a interveni pe lângă un judecător de la Curtea de Apel București, în vederea eliberării din arest a lui Sile Cămătaru și plasarea acestuia în arest la domiciliu.

Totodată, avocata Luiza Gabriela Dragne ar fi cerut de la Laurențiu Niki Turca Dăscălescu suma de 200.000 de euro pentru a interveni la judecători de la Tribunalul București și a obține o decizie favorabilă acestuia, într-un dosar în care era judecat pentru înșelăciune și constituire a unui grup infracțional organizat. Sursele judiciare au declarat că vizată de aceste intervenții era judecătoarea Elena Burlan de la Tribunalul-Secția I Penală. Laurențiu Niki Turca Dăscălescu a colaborat însă cu procurorii DNA iar pe 7 august 2014, avocata Luiza Gabriela Dragne a fost prinsă în flagrant în timp ce primea de la acesta suma de 25.000 euro.

Dusă la audieri, Luiza Gabriela Dragne le-a spus procurorilor că intervențiile la judecători urmau să fie făcute prin intermediul unei alte persoane, Veronica Slăvilă, zisă „Vera“, care susținea că are „relații“ și poate rezolva orice dosare penale la instanțele de judecată și parchete. Luiza Gabriela Dragne a mai recunoscut că ea și Veronica Slăvilă au cerut 40.000 de euro de la tatăl lui Florin Udilă, pentru a interveni la judecători de la Curtea de Apel București în vederea eliberării fiului din arest, acesta fiind trimis în judecată pentru camătă și spălare de bani.

PERICULOŞI, DAR LIBERI 

În 6 mai 2015, Tribunalul Bucureşti a decis eliberarea lui Sile Cămătaru din arest preventiv şi plasarea lui în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de proxenetism. În 4 noiembrie 2014, Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, a fost eliberat din arest, după ce instanţa supremă a decis ca el să fie judecat în arest la domiciliu, într-un dosar de infracţiuni cu violenţă în care sunt judecaţi alţi 53 de membri ai clanurilor Cămătarii şi Sportivii. Nuţu Cămătaru a stat în arest din februarie 2013 până în noiembrie 2014. Dosarul se judecă la Curtea de Apel Bucureşti. Şi Sile Cămătaru a fost arestat preventiv în acest dosar, din 23 februarie 2013 până în 12 noiembrie 2013, când a fost eliberat. Ulterior, el a fost arestat preventiv în cel de-al doilea dosar, în care este acuzat de proxenetism.


NUŢU CĂMĂTARU A PLECAT PE CAL DE LA JILAVA

Pe 9 iunie 2010, Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, a ieşit din Penitenciarul Jilava. La poarta închisorii, acesta a plecat încălecând pe unul din cei trei cai preferaţi cu care l-au aşteptat fiul său şi alţi apropiaţi. Imediat după ce a ieşit pe poarta penitenciarului, Nuţu Cămătaru a mers la calul pe care l-au adus fiul şi apropiaţii acestuia. În momentul în care a vrut să încalece, calul s-a speriat, iar Nuţu Cămătaru s-a dezechilibrat uşor. Apoi, ajutat de angajatul care se ocupa de cei trei cai, Nuţu Cămătaru a încălecat şi a plecat, însoţit de fiul său, aflat pe un alt cal.
Apropiaţii lui Nuţu Cămătaru au adus în cinstea evenimentului mai mulţi porumbei, pe care i-au eliberat când a ieşit acesta din penitenciar. Nuţu Cămătaru nu a vorbit cu nimeni, nici măcar cu apropiaţii care îl aşteptau la poarta penitenciarului. Ion Balint, fiul său şi angajatul care se ocupa de cei trei cai au plecat călare, urmaţi de o coloană de jurnalişti.  Nuţu Cămătaru a stat şase ani în închisoare, pentru fapte cu violenţă şi crimă organizată. Fratele acestuia, Sile Cămătaru a fost eliberat pe 19 decembrie, 2011, cu şase ani şi jumătate înainte de termen, pentru „bună purtare“.

În aprilie 2008, fraţii Vasile şi Ion Balint (Sile şi Nuţu Cămătaru), mama acestora, precum şi alte rude ale lor au fost condamnaţi pentru sechestrare de persoane, înşelăciune şi proxenetism, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nuţu Cămătaru a fost condamnat definitiv de instanţa supremă, la începutul lunii martie 2007, la doi ani şi jumătate de închisoare pentru favorizarea infractorului, fiind achitat într-un caz amplu de crimă organizată în care fratele său a fost condamnat de instanţa supremă la 13 ani de detenţie.

FRAŢII CĂMĂTARU, CRIMĂ ŞI PEDEAPSĂ 

Fraţii Vasile şi Ion Balin, cunoscuţi drept Sile şi Nuţu Cămătaru, au fost condamnaţi iin februarie 2009 de către Tribunalul Capitalei, la 15 ani de detenţie şi, respectiv, 13 ani, pentru infracţiuni cu violenţă, acestea fiind noi pedepse primite de cei doi interlopi, încarceraţi pentru fapte similare. Tribunalul Bucureşti a dispus condamnarea cămătarilor Vasile Balint la 15 ani de închisoare, a lui Ion Balint la 13 ani de închisoare şi a lui Silviu Dudiţă, zis Fluturică, la 12 de ani de încarcerare. De asemenea, sora fraţilor Cămătaru, Angela Stoica, a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare, iar Bogdan Rohat a fost condamnat la zece ani de detenţie. Ceilalalţi 25 de inculpaţi din această grupare au primit pedepse cuprinse între 5 şi 7 ani de închisoare.

Alte trei persoane, Gheorghe Şamic, Alexandru Iacob, dar şi mama celor doi fraţi Cămătaru, Smaranda Stoica - zisă Mimi Cămătăreasa - au fost condamnaţi la trei ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Într-un alt dosar, în 4 martie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Vasile Balin, zis Sile Cămătaru, la 15 ani de închisoare pentru sechestrare de persoane, înşelăciune şi proxenetism. 

MIHAI COSTEA, AVOCATUL CĂMĂTARILOR, CONDAMNAT  LA ÎNCHISOARE 

În aprilie 2005, avocatul Mihai Costea a fost trimis în judecată, alături de alte două persoane, de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti. În perioada 1998-2001, cei trei învinuiţi au utilizat acte false şi au recurs la martori mincinoşi pentru a obţine trei imobile amplasate în zona centrală a Capitalei (două pe strada Speranţei şi unul pe strada Radu Beller), două din ele fiind apoi vândute.Astfel, în 22 iunie 2006, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Paul Tănăsescu la şapte ani de închisoare, Eugen Scarlat la 12 ani de închisoare şi pe avocatul din cadrul Baroului Bucureşti Mihai Costea la 13 ani de închisoare.  

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră