Franța anchetează un petrolier rusesc suspectat de implicare în survolul cu drone din Danemarca; două persoane, reținute

02 Oct 2025
Franța anchetează un petrolier rusesc suspectat de implicare în survolul cu drone din Danemarca; două persoane, reținute

Un vechi petrolier cu pavilion beninez, parte a așa-numitei „flote-fantomă” a Rusiei, ridică semne de întrebare în Europa după ce a fost detectat în apropierea Copenhăgăi, exact în seara în care drone misterioase au paralizat traficul aerian danez. Boracay, aflat acum sub anchetă în Franța, ilustrează strategia Kremlinului de a folosi cargouri mascate – nave vechi, greu de urmărit și adesea sub pavilion fals – nu doar pentru a ocoli sancțiunile occidentale, ci, potrivit unor experți, și pentru posibile misiuni de informații. Episodul alimentează suspiciunile privind o campanie hibridă a Moscovei, desfășurată la doar câteva zile înaintea unui summit european crucial la Copenhaga.Doi membri ai echipajului navei au fost plasați miercuri seară în arest preventiv, a anunțat procurorul din Brest într-un comunicat. Militari francezi fuseseră observați la bordul navei mai devreme, în cursul după-amiezii, scrie Le Figaro

Pe 22 septembrie 2025, la circa 50 de mile marine (aproximativ 90 km) de Copenhaga, naviga un vechi petrolier cu coca portocalie și neagră. Boracay arborează pavilionul statului Benin. Nava plecase pe 20 septembrie din portul rus Primorsk, la Marea Baltică, având ca destinație oficială Vadinar, în India, unde se află una dintre cele mai mari rafinării ale țării, deținută în proporție de 49% de gigantul energetic rus Rosneft.

În aceeași seară, la câțiva kilometri distanță, mai multe drone au fost detectate în spațiul aerian al aeroportului din Copenhaga, cel mai mare din Europa de Nord. Pentru a evita orice incident, traficul aerian a fost paralizat timp de peste patru ore. După ce au survolat pistele și clădirile, dronele au dispărut în direcția Mării Baltice. Autoritățile daneze au suspectat rapid Moscova.

Kremlinul, desigur, a negat orice implicare. Totuși, Rusia fusese deja acuzată în ultimele săptămâni de incidente similare: incursiunea a circa 20 de drone în spațiul aerian polonez la începutul lui septembrie și pătrunderea a trei avioane de luptă în spațiul aerian estonian câteva zile mai târziu. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât Danemarca urma să găzduiască pe 1-2 octombrie un summit european lărgit, într-un climat de tensiuni tot mai mari cu Moscova.

Nave-fantomă și misiuni de informații

Boracay și-a continuat drumul prin Marea Nordului și Canalul Mânecii, apoi a trecut de Capul Finisterre. A deviat însă de la traseu și s-a oprit în largul Saint-Nazaire pe 28 septembrie, conform datelor maritime de pe site-ul Vesselfinder. În aceeași zi, Parchetul din Brest a deschis o anchetă, la sesizarea Marinei Naționale, pentru „lipsa justificării naționalității/pavilionului navei” și „refuz de a se conforma”.

„Au fost comise abateri foarte grave de către acest echipaj, care justifică astăzi judiciarizarea procedurii”, a declarat președintele Emmanuel Macron miercuri, la Copenhaga, fără a oferi detalii suplimentare. Autoritățile daneze au precizat între timp că suspectează mai multe cargouri – inclusiv Boracay – de implicare în incidentul cu drone din 22 septembrie, potrivit site-ului specializat The Marine Executive. Totuși, ancheta franceză a fost deschisă pe alte motive.

Fotografi și jurnaliști AFP au surprins miercuri după-amiază militari francezi, în uniforme de camuflaj și cagule, patrulând pe puntea navei. „Trebuie să fim foarte prudenți”, a adăugat Macron, la câteva ore înainte de plasarea în arest a celor doi membri ai echipajului.

Acest petrolier face parte, potrivit Uniunii Europene, din „flota-fantomă” rusă, o armadă de câteva sute de cargouri folosite de Moscova pentru a ocoli sancțiunile occidentale asupra exporturilor sale de petrol. De obicei vechi și prost întreținute, aceste nave navighează sub pavilioane false, fără proprietar declarat și fără asigurare. Transmițătorul AIS (semnal GPS) este adesea oprit, iar numele lor se schimbă frecvent pentru a le face mai greu de urmărit. Construit în 2007, Boracay mai apare și sub denumirile Pushpa sau Kiwala, potrivit bazelor de date maritime.

Rolul lor este în principal economic. Totuși, unele nave-fantomă ar fi echipate cu sisteme de comunicații inexistente pe cargourile comerciale obișnuite, ceea ce sugerează că pot fi utilizate și pentru misiuni de informații, notează Portail de l’intelligence économique. „Autoritățile finlandeze și suedeze au semnalat deja nave-fantomă care lăsau ancorele să agate cabluri submarine sau care staționau suspect de aproape de baze navale”, confirmă Stéphane Audrand, consultant în riscuri internaționale și ofițer de marină în rezervă. „Misiunea lor poate fi uneori una hibridă.”

Doi membri ai echipajului plasați în arest preventiv

Doi membri ai echipajului navei „Boracay” au fost plasați miercuri seară în arest preventiv, a anunțat procurorul din Brest într-un comunicat. Militari francezi fuseseră observați la bordul navei mai devreme, în cursul după-amiezii.

Cei doi susțin că sunt comandantul și secundul vasului, a precizat procurorul, în condițiile în care petrolierul este suspectat de implicare într-un incident cu drone survenit în Danemarca. Ancheta preliminară vizează „infracțiuni maritime” precum „lipsa justificării naționalității/pavilionului navei” și „refuzul de a se conforma ordinelor”, fapte pentru care pedeapsa maximă este de un an de închisoare și o amendă de 150.000 de euro.

Nava, cu o lungime de 244 de metri, a fost „controlată sâmbăta trecută”, potrivit unei surse militare. Președintele Emmanuel Macron a vorbit anterior despre o „operațiune foarte importantă” a marinei franceze, desfășurată în paralel cu summitul european de la Copenhaga. „Echipele de intervenție au acționat la timp și în mod corect”, a declarat acesta, subliniind: „Au fost comise abateri grave de către echipaj, ceea ce justifică astăzi judiciarizarea procedurii”.

Justiția franceză a deschis o anchetă pentru „lipsa justificării naționalității/pavilionului navei” și „refuz de a se conforma”, a confirmat pentru AFP procurorul din Brest, Stéphane Kellenberger.

Alte stiri din Externe

Ultima oră