După survolurile repetate ale aeroporturilor daneze de către drone suspecte, NATO și statele europene își întăresc măsurile de securitate. Franța a trimis un detașament de 35 de militari și un elicopter, iar SUA, Polonia, Finlanda, Suedia și Germania au furnizat echipamente și nave pentru protecția summitului european de la Copenhaga. Experții avertizează că manevrele Rusiei, adesea hibride și greu de identificat, testează limitele sistemelor de apărare și obligă aliații să adapteze răspunsurile fără a crea panică sau reacții disproportionate, scrie Le Figaro
Mijloacele de luptă anti-dronă au fost trimise la Copenhaga. După survolurile repetate ale aeroporturilor daneze de către aparate suspecte săptămâna trecută, europenii sunt în alertă. Statele Unite au furnizat echipamente, la fel și Polonia, Finlanda sau Suedia, dar și Germania, care a desfășurat fregata „Hamburg”. Nava, care participa atât la misiunea de supraveghere „Sentinela Mării Baltice”, cât și la exercițiul NATO „Neptune Strike”, fusese survolată de aproape cu câteva zile înainte de un avion rus. Rusia „testează limitele”, a denunțat ministrul Apărării, Boris Pistorius.
Franța a trimis la rândul său în Danemarca un detașament de 35 de persoane, împreună cu un elicopter Fennec și „mijloace active de luptă anti-dronă”, posibil incluzând bruiaje. Ucraina, cu cea mai mare experiență după mai bine de trei ani de război, a trimis „un grup de specialiști”, a declarat președintele Volodymyr Zelensky. Toate aceste unități trebuie să asigure securitatea summitului european, consacrat apărării continentului și sprijinului pentru Kiev, creând o „bulă de protecție” deasupra capitalei daneze. Acest tip de dispozitiv se instalează frecvent la evenimente majore și are rolul de a liniști opinia publică, demonstrând că armatele nu sunt neajutorate în fața amenințării dronelor.
Europenii au realizat brusc vulnerabilitatea lor în fața manevrelor „hibride”: amenințătoare fără a fi efectiv agresive, folosind capacități civile și probabil intermediari („proxy”). Dronelor folosite nu le seamănă cu Geran-3 încărcați cu explozivi care bombardează Ucraina, au apreciat autoritățile. Deși operatorii nu au fost identificați, astfel de operațiuni se realizează frecvent prin intermediari, „agenți de sacrificiu”, cum îi numesc serviciile de informații, uneori mici infractori.
Moscova este suspectată în orice caz, după incursiunile în spațiul aerian polonez, accidentale sau nu, care au alertat apărările aliate la mijlocul lunii septembrie, și intruziunile caracterizate prin trei MiG-31 în spațiul estonian. În doar 12 minute, avioanele de vânătoare au fost interceptate de trei ori de patrulele NATO fără să respecte indicațiile și fără să-și schimbe traiectoria. Pentru militari, contează puțin dacă aceste intruziuni sunt intenționate sau nu: ele pun în discuție capacitățile de apărare ale NATO.
Apărare multi-stratificata
Diversitatea tipurilor de amenințări complică răspunsul alianței. Interceptarea unui avion de vânătoare nu necesită aceleași capacități ca bruiajul unei drone, iar minidronele pun provocări diferite față de dronele de mare rază… Apărarea aeriană trebuie să fie „multistratificată”: diferiți senzori, radare și sisteme acustice care să identifice și să caracterizeze o manevră suspectă. Fuziunea acestor date într-un singur centru de comandă reprezintă una dintre principalele provocări tehnice și implică și aviația civilă.
Provocarea este de a distinge manevrele intenționate de incidentele simple. În armata franceză se dă adesea exemplul unui survol recent al unei baze navale, care s-a dovedit a fi doar trecerea sateliților din constelația Starlink. De aceea, autoritățile recomandă calm și luciditate. Intimidările rusești, profitând de ambiguități, urmăresc să instaleze o stare de panică sau să forțeze NATO să reacționeze exagerat, alocând resurse disproporționate pentru o amenințare difuză.
Pentru a intercepta drone deasupra marilor orașe, armatele nu dispun de o soluție ideală. Distrugerea este rezervată ultimului caz, când amenințarea este reală, iar militarii trebuie să evite ca resturile să producă daune suplimentare. Bruiajul țintit este eficient împotriva dronelor mici. Armele laser, promițătoare teoretic, nu au fost încă folosite efectiv. Dronele interceptoare necesită operatori în număr suficient.
Protejarea frontierelor externe ale Europei necesită resurse și mai mari. În armata franceză nu se pune încredere în „zidul anti-dronă” promis de Comisia Europeană. „Nu trebuie să construim o nouă linie Maginot”, subliniază o sursă militară. Fortificația, gândită să oprească o invazie germană, fusese depășită de armata nazistă… Totuși, aliații analizează consolidarea anumitor zone considerate sensibile. Resurse aeriene suplimentare au fost trimise pentru apărarea statelor: trei Rafale au fost desfășurați temporar în Polonia, precizează o sursă informată.
Limitări («caveats») pentru fiecare națiune
Creșterea capacităților militare nu garantează utilizarea lor în fața amenințărilor concrete. Regulile de angajament NATO, care stabilesc condițiile de folosire a forței, rămân intenționat vagi pentru a nu indica adversarului pragul de ripostă. Comandantul suprem aliat, generalul Alexus Grynkewich, a vorbit doar despre răspunsuri „flexibile”, lăsând marje de apreciere. Totodată, se evită expunerea divergențelor dintre aliați: fiecare stat poate impune „caveats”, adică limitări ale angajamentului militar. Fiecare armată rămâne astfel stăpână pe armele sale în limitele stabilite de Alianță. Pentru multe armate europene, nicio reacție cinetică nu este posibilă fără certitudinea sprijinului american.
Pentru statele majore, provocarea este „gestionarea escaladării”. Declarația lui Donald Trump, invitând europenii să doboare avioanele rusești „dacă atacă”, i-a lăsat pe strategi nedumeriți, chiar dacă a fost percepută ca un semn de susținere a Alianței. Înainte de a ajunge aici, au fost parcurse alte etape ce necesită reacții. Manevrele rusești nu sunt întotdeauna clare, între amenințări deliberate, comportamente imprudente și testarea dispozitivelor.
Operațiunile hibride ale Rusiei nu se limitează la drone. Moscova folosește întregul arsenal pentru a destabiliza Occidentul: de la sabotaj la atacuri cibernetice și dezinformare. Obiectivele rămân aceleași: a semăna diviziune, a instala teamă și a determina Occidentul să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei.
