Premierul Ungariei, Viktor Orbán, continuă să blocheze candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană, însă în ciuda opoziției sale, inițiativa sa primește sprijin neașteptat din partea unor lideri europeni care doresc să-și protejeze propriul drept de veto. Înaintea summitului UE de la Copenhaga, discuțiile se concentrează pe posibila modificare a regulilor de aderare pentru a permite începerea negocierilor fără unanimitatea tuturor statelor membre, o măsură menită să deblocheze candidatura Ucrainei și a Moldovei, scrie Politico
Viktor Orbán, premierul Ungariei, ar putea găsi sprijin în locuri neașteptate în încercarea sa de a opri Ucraina să se alăture Uniunii Europene — inclusiv din partea președintelui Franței, Emmanuel Macron.
Înaintea reuniunii liderilor UE de la Copenhaga, pe 1 octombrie, președintele Consiliului European, António Costa, a făcut lobby în rândul liderilor europeni pentru a găsi o modalitate de a ocoli opoziția Ungariei față de aderarea Kievului la bloc, printre alte candidaturi blocate.
Așa cum a relatat POLITICO luni, politicianul portughez a propus modificarea regulilor UE pentru a permite inițierea negocierilor oficiale de aderare după aprobarea de către majoritatea calificată a liderilor, în loc de unanimitatea care este cerută în prezent.
Însă planul lui Costa se dovedește a fi controversat. În timp ce Orbán este liderul UE cel mai apropiat de președintele Vladimir Putin și cel mai ostil Ucrainei, alți lideri au motive foarte diferite să-i susțină poziția — în principal pentru a-și proteja dreptul de veto.
Planul se confruntă cu opoziția mai multor țări UE, inclusiv Franța, Olanda și Grecia, și este puțin probabil să fie aprobat pe scară largă în Danemarca, conform a trei diplomați UE și unui oficial al președinției franceze care au vorbit pentru POLITICO sub anonimat pentru a discuta deliberările sensibile.
Îngrijorarea acestor țări este că prin schimbarea regulilor de aderare, și-ar limita propria capacitate de a bloca candidaturi pe care le consideră problematice. Aceasta deschide o serie de rivalități pe care Orbán le poate exploata: pentru greci este important să arate că pot bloca negocierile privind aderarea Turciei, la fel cum bulgarii doresc să poată trasa linia pentru Macedonia de Nord, iar croații să blocheze Serbia.
Sugestia lui Costa ar deschide o cale nu doar pentru Ucraina - a cărei candidatură a fost blocată luni de luni din cauza veto-ului lui Orbán - ci și pentru Moldova, deoarece candidaturile celor două țări sunt legate.
Conform unui înalt oficial UE, propunerea lui Costa va fi discutată la Copenhaga miercuri, împreună cu o altă propunere de a folosi activele înghețate ale Rusiei pentru a ajuta Ucraina. „Niciun lider până acum nu a răspuns cu un ‘nu’ categoric acestei idei”, a spus oficialul, referindu-se la propunerea de modificare a regulilor.
Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat pentru POLITICO că susține orice încercare de a accelera procesul. „Orice mecanism decizional care oferă mai multă flexibilitate și mai puține posibilități de blocare îl salut personal, și mai ales în cazul Ucrainei”, a spus el.
Însă tabăra care se opune lui Costa și Stubb ar putea fi prea puternică. Și dacă prețul păstrării regulilor este ca Ucraina și Moldova să aștepte luni sau chiar ani pentru ca candidaturile lor să avanseze, este un preț pe care aceste țări sunt dispuse să-l plătească.
„Nu suntem deloc convinși de schimbarea regulilor jocului în timpul jocului, pentru că asta propun unii”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, sub anonimat, pentru a discuta probleme diplomatice sensibile.
„Dacă s-ar folosi votul prin majoritate calificată pentru a accelera procesul de aderare, există un risc foarte mare ca procesul să fie extrem de politizat”, a adăugat el.
Parisul s-a opus istoric aderării Turciei la bloc, Macron spunând președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan încă din 2018 că nu există nicio șansă ca Ankara să avanseze cu candidatura sa.
O provocare și mai mare este că pentru a schimba regulile, toate cele 27 de state membre, inclusiv Ungaria, ar trebui să fie de acord — lucru imposibil pentru diplomați.
„Dacă am fi nevoiți să schimbăm sau să evoluăm procesul decizional, ar trebui să fie decis prin unanimitate, ceea ce nu pare posibil astăzi”, a spus un oficial al președinției franceze.
Sprijin pentru Ucraina
Impulsul de a simplifica aderarea la UE vine în contextul în care înalți oficiali europeni susțin candidaturile Ucrainei și Moldovei.
Von der Leyen a afirmat în repetate rânduri că Ucraina „aparține UE”, argumentând că Kievul ar putea deveni membru cu drepturi depline până în 2030, dacă continuă reformele judiciare și economice.
Kievul a realizat reforme judiciare și a purtat discuții extinse cu omologii din Bruxelles, dar, din punct de vedere legal, negocierile nu au început încă, deoarece, conform regulilor actuale, Ungaria poate bloca discuțiile oficiale.
Moldova se află în aceeași situație. Candidatura Chișinăului — pe care președinta Maia Sandu a pus-o în centrul campaniei înainte de alegerile legislative de duminică — este legată de cea a Ucrainei, ceea ce înseamnă că nu poate avansa cât timp candidatura Kievului rămâne blocată.
Procesul blocat are un preț pentru Maia Sandu și președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, ambii promovând viitoarea aderare la UE ca alternativă la sfera de influență a Rusiei.
Inițiativa lui Costa a primit sprijin săptămâna aceasta din partea Comisiei Europene, unde oficialii spun în privat că procesul actual - care necesită un vot unanim în peste 100 de etape - este prea anevoios.
Ideea lui Costa este să introducă votul prin majoritate calificată la etapele intermediare, pentru ca progresul să fie posibil chiar dacă un număr mic de țări se opun. Aderarea finală la UE ar rămâne imposibilă fără aprobarea unanimă.
Aliați neasteptati ai lui Orbán
Însă această inițiativă se lovește acum de opoziția liderilor care consideră dreptul lor de veto ca parte integrantă a suveranității naționale.
De exemplu, Grecia, care s-a opus de mult timp candidaturii Turciei ca amenințare de securitate, se bazează pe veto-ul său pentru a garanta că Ankara nu va adera niciodată la UE.
„Suntem foarte precauți în legătură cu această propunere”, a declarat un oficial grec, referindu-se la propunerea de modificare a regulilor lui Costa.
Parisul s-a opus, de asemenea, istoric aderării Turciei, Macron spunând lui Erdoğan că nu există nicio șansă ca candidatura Turciei să avanseze.
Același lucru este valabil și pentru Bulgaria, care dorește să poată bloca intrarea Macedoniei de Nord, sau Croația, care s-a opus istoric aderării Serbiei.
„Evident, ungurii blochează ucrainenii”, a declarat primul diplomat UE.
„Dar nu doar atât. Bulgarii vor să poată bloca macedonenii, croații vor să controleze sârbii, Grecia și Cipru nu vor ca Turcia să se apropie de UE, iar Grecia vrea, de asemenea, să țină sub observație Albania”, a adăugat diplomatului.
În public, liderii UE pot fi împotriva blocării Ucrainei de către Ungaria, dar în culise mulți găsesc în această situație un pretext convenabil pentru propriile cereri.
