Kovesi a răspuns astfel unei remarci conform căreia, datorită eforturilor anticorupție pe care le coordonează, ea a devenit cea mai puternică persoană din România.Publicația britanică face o scurtă prezentare a șefei DNA, apreciind că pentru inamicii săi ea este un ''dușman incurabil'', iar pentru susținători Laura Codruța Kovesi este o ''eroină'', ''singura persoană care în cele din urmă a înfruntat elita coruptă și puternică despre care ei cred că a jefuit țara timp de decenii'“.
De când Kovesi conduce DNA, instituția s-a transformat într-o organizație plină de dinamism, adaugă publicația britanică, preluată de Agerpres. Laura Codruța Kovesi a prezentat succint bilanțul DNA, precizând că numai anul trecut instituția a pus sub acuzare 1.250 de persoane pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, printre care un premier, cinci miniștri, 16 de deputați și cinci senatori, 97 de primari și viceprimari, 32 de directori de companii naționale și 497 de persoane cu funcții de conducere din instituțiile publice.
Kovesi: „Nu au fost prinşi toţi corupţii“
Șefa DNA a recunoscut că, în pofida eforturilor sale, ''nu au fost prinși toți cei corupți'', dar a adăugat că românii văd acum că aceia care păreau 'impenetrabili' față de statul de drept se confruntă acum cu justiția. „Faptul că miniștri, senatori, adjuncți de secretari de stat și alți oficiali publici sunt anchetați de DNA și condamnați de instanțe demonstrează că toți sunt egali în fața legii, indiferent de poziția lor socială și de averile pe care le dețin', a afirmat ea. Kovesi a menționat că acest lucru a dus la o schimbare de mentalitate a românilor, care mult timp au considerat corupția o parte a vieții pe care trebuia să o îndure.
''În ultimii trei ani, tot mai mulți oameni au prezentat plângeri legate de faptul că li s-a cerut mită și tot mai mulți funcționari publici ne notifică faptul că au informații despre fapte de corupție'', a explicat șefa DNA pentru publicația britanică.
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a deciscă acuzaţiile de plagiat care o vizează pe Laura Codruţa Kovesi sunt neîntemeiate. Comisia care a dat verdictul a fost formată din trei specialişti: prof. univ. dr. Vlad Constantinesco, de la Facultatea de Drept a Universităţii "Robert Schumann" din Strasbourg (Franţa), prof. univ. dr. Claudia Ghica-Lemarchad, de la Facultatea de Drept a Universităţii din Rennes 1 (Franţa), şi prof. univ. dr. Radu Chiriţă, de la Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.
“Comisia de lucru a constat că teza expertizată prezintă reluarea unor pasaje din documente, fără a le cita conform uzajului academic. Aceste împrumuturi neautorizate pot constitui fapte de plagiat sau falsificare. Pasajele care pot cădea sub calificarea română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4% din teză. Deci se constată o culpă în construcția demonstrației tezei, însă circumstanțele specifice trebuie luate în calcul pentru a stabili sancțiunea. Proporția reținută afectează, în concluzie, o mică parte a tezei. Natura împrumuturilor neautorizate permite de a constata că este vorba despre fraze care nu conțin idei originale sau particulare. Este vorba de fraze făcute din generalități sau prezentări destinate vulgarizării ideilor juridice, fără aport conceptual specific. În concluzie, retragerea titlului de doctor autorului tezei ni se pare excesivă și neadaptată”, a explicat șeful Comisiei Juridice, Mircea Bob.
Consiliul General al CNATDCU a decis prin vot: Kovesi nu a plagiat!
Consiliul General al CNATDCU a decis prin vot, ca urmare a analizei comisiei, să trimită recomandare de menținere a titlului de doctor în drept pe numele Laurei Codruța Kovesi. Pentru această recomandare au fost acordate 33 de voturi "pentru" și o singură abținere.
Pe 30 septembrie 2016, şefa DNA preciza că teza sa de doctorat conţine 444 de pagini şi 442 de note de subsol şi că lucrarea a implicat studiul a 286 de surse bibliografice, dintre care 103 tratate, cursuri şi monografii, 71 de articole publicate în articole de specialitate, 27 de surse de legislaţie naţională, 20 de surse de legislaţie internaţională şi 65 de surse online (site-uri).
"Eu am venit pregătită cu probele pe care eu le-am depus în 2012 la acea comisie (n.r. argumentele prezentate comisiei în 2012). S-a făcut o sesizare în care s-a spus despre 40 de paragrafe dintr-o lucrare de 440 de pagini. Eu vă spun că am respectat în totalitate normele academice. Teza mea este corectă. Aveţi aici toate probele”, a spus Kovesi, precizând că prima proba este chiar certificatul de căsătorie, pentru că s-a precizat că Kovesi Codruţa a plagiat-o pe Lascu Codruţa.
Deputatul Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ
Deputatul Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ şi a susţinut că, în 2012, a participat la falsificarea unui raport care să arate că teza de doctorat a Laurei Kovesi nu este un plagiat.
"Eu şi alţi demnitari am participat la falsificarea raportului. Am date şi informaţii pe care vreau să le aduc la cunoştinţă procurorilor de la Parchetul General. Am făcut acest lucru atunci pentru a o proteja pe Laura Codruţa Kovesi pentru că, în acel moment, cu toţii credeam că face bine României", a spus Sebastian Ghiţă.
Deputatul a mai susţinut că actualul procuror şef al DNA a ştiut, la vremea respectivă, de falsificarea raportului privind teza să de doctorat.Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală in rem pentru instigare la fals intelectual, în cazul autodenunţului lui Sebastian Ghiţă privind teza de doctorat a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
