Nu ne interesează să atragem turişti străini, să aducem bani în ţară, aşa cum fac bulgarii sau ucrainenii. Important este să vină românii, să plătească cu cash şi să ne umplem buzunarele de bani negri. Se cheamă că suntem oameni de succes, că ne pricepem la afaceri. După 2-3 ani însă, marele “business” moare pentru că la câţiva kilometri distanţă mai apare un resort cu aceleaşi dotări, unde românii merg, în primul rând, din curiozitate.
În România, singura staţiune adevărată este Poiana Braşov. Numai că preţurile sunt astronomice. Normal, din moment ce acolo se află cel mai mare domeniu schiabil din ţara noastră, iar locul este considerat cel mai fiţos din România. Pe Valea Prahovei, Sinaia deţine supremaţia, însă un mare impediment este reprezentat de faptul că pe munte sunt instalaţii de transport pe cablu administrate de două societăţi diferite, astfel că turiştii sunt nevoiţi să-şi cumperi ski-pass-uri diferite pentru a putea schia pe toate pârtiile. O încercare mai există şi la Voineasa, în judeţul Vâlcea, însă degeaba există instalaţii moderne de transport pe cablu, zăpadă artificială şi peisaje unice dacă turiştii trebuie să mai meargă încă o oră cu maşină de la pârtie până la cea mai apropiată unitate de cazare. Despre tren sau transport cu autocarul nici nu poate fi vorba.
Guvernul României a încercat după Revoluţie o dezvoltare a turismului montan. În acest sens, a fost pus la cale un proiect numit la început “Superschi în România”, care mai târziu a devenit “Schi în România”, în funcţie de cine s-a aflat la putere. S-au băgat zeci de milioane de euro prin toată ţară, însă în multe locuri autorităţile locale n-au făcut altceva decât să-şi bată joc de banul public. În nordul României, în Bucovina şi Maramureş, acolo unde ar fi putut ajunge turişti din Ucraina şi Republica Moldova, a devenit o tradiţie ca proiectele importante din domeniul turismului să fie abandonate după ce s-au cheltuit sume colosale.
În judeţul Satu Mare, la Negreşti-Oaş, trebuia să se dezvolte un domeniu schiabil în staţiunea Luna Şes. Planul autorităţilor locale este să construiască o pârtie lungă de 1.800 de metri, deservită de un telescaun care a fost deja instalat. Localnicii au avut însă grijă să îşi facă de cap şi au început să fure o parte din componentele instalaţiei de transport pe cablu. Constructorul ar putea finaliza lucrarea în cursul acestui an dacă autorităţile locale au bani. “Gloanţe” au mai fost şi în 2012, an electoral, la fel ca 2016, dar nu s-a mai întâmplat nimic.
În judeţul vecin, în Maramureş, la Borşa, s-au cheltuit până acum 7 de milioane de euro pe o telegondolă care nu este funcţională la această dată. Situaţia este explicată de către Victor Vaum, cel care a iniţiat proiectul în anul 1996: “Întâmplarea a făcut că au intrat în imposibilitate de plată ambele firme care au câştigat licitaţiile. Mai întâi, finanţarea era asigurată din fonduri Phare. Firma din Grecia care trebuia să execute lucrările a câştigat în faţa uneia din Austria pentru că a oferit un preţ mai mic decât ar fi costat proiectul până la finalizarea sa. Au dat faliment din acest motiv şi am pierdut finanţarea. Apoi, proiectul trebuia făcut prin fonduri publice, de la Guvernul Românie, dar firma românească ce a câştigat licitaţia a intrat şi ea în incapacitate de plată. Acum este un proces între Primăria Borşa şi această firmă. Primarul de acum nu este foarte priceput, însă îşi doreşte ca la Borşa să se facă în continuare turism. Cum nu se poate discuta despre sporturi de iarnă până când nu se finalizează telegondolă, încearcă să transforme un fost oraş minier într-un centru cultural”.
Din judeţ în judeţ, ajungem în Suceava, unde avem pârtii la Vatra Dornei şi la Gura Humorului. Din păcate, nu şi la Câmpulung Moldovenesc, acolo unde s-au alocat cele mai mari sume. Lucrările sunt blocate în acest moment, chiar dacă instalaţia de transport pe cablu este funcţională. În schimb, pârtia, instalaţia de zăpadă artificială, drumul de acces şi parcarea există numai pe hârtie. Acest lucru i-a revoltat pe tinerii frumoşi şi liberi din localitate, care au decis ca duminică, 7 februarie, să se întâlnească în centrul oraşului pentru a protesta la adresa celor care au blocat proiectul ce putea transforma aşezarea de sub Rarău într-o destinaţie de iarnă. „Nu vrem să arătăm cu degetul către cineva, noi vrem să fie terminată această pârtie, pentru că s-au investit foarte mulţi bani”, a spus Gheorghe Sologiuc, cel care a iniţiat protestul, pentru Monitorul de Suceava.
Mişcarea de stradă este susţinută inclusiv de primarul oraşului. „Câmpulungenii, şi nu numai, sunt nemulţumiţi. Sunt foarte mulţi dintre cei care practică sporturile de iarnă, atât din Câmpulung Moldovenesc, cât şi din întreg judeţul, care au plecat la schi în Bukovel, în Ucraina. Nu e corect. Aici avem o investiţie de care ar beneficia tot judeţul, care va însemna locuri de muncă, venituri la bugetul local, dar şi dezvoltarea întregii zone. Însă din păcate în ultimii patru ani nu s-a mai făcut nimic pentru terminarea pârtiei”, a declarat pentru aceeaşi publicaţie Mihăiţă Negura, edilul din Câmpulung Moldovenesc. Culmea, în ultimii patru ani în care nu s-a întâmplat nimic la pârtie, primar a fost chiar Negură, cel care acum, în an electoral, s-a trezit că oraşul are nevoie de un domeniu schiabil. Până acum, pentru pârtia de pe Rarău s-au cheltuit 10 milioane de euro, iar pentru finalizarea proiectului ar mai fi nevoie de încă 4 milioane.
