Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu acordat la Londra publicației Financial Times, că Europa a cheltuit miliarde pe tancuri, vehicule blindate și muniție. Potrivit lui, acestea s-au dovedit nefolositoare după ultimii doi ani de război al dronelor. În același timp, România cheltuiește împrumutul european SAFE în mare parte pe acest tip de echipamente. Împrumutul este de 16,68 miliarde de euro și se numește oficial „Acțiunea pentru Securitatea Europei”. Banii merg la sute de mașini de luptă blindate, nave și sisteme de tun, cele mai multe de la grupul german Rheinmetall. Pentru drone, armata a contractat până acum doar 30,7 milioane de euro.
„Toate tancurile, vă puteți imagina? Toată Europa, desigur, și asta chiar înainte de acest război, a cheltuit miliarde pe tancuri, pe vehicule blindate, pe foarte multă muniție și pe o mulțime de lucruri care nu mai sunt utile după acești ultimi doi ani. Așadar, experiența noastră le oferă țărilor experiența acestui război. Nu vor mai cheltui miliarde pe tancuri, trebuie să cheltuiască bani pe alte lucruri”, a declarat liderul de la Kiev. El a adăugat că unii oficiali occidentali i-au mulțumit: „Uitați, ne-ați economisit miliarde pentru bugetul nostru, chiar miliarde”.
Rheinmetall, marele câștigător
Din cele 16,68 miliarde de euro, 4,2 miliarde merg la autostrăzile A7 și A8. Rămân 12,48 miliarde pentru echipamente militare. Pe 29 mai, Ministerul Apărării a semnat cu firme ale grupului Rheinmetall patru contracte, în valoare totală de circa 5,69 miliarde de euro. Asta înseamnă aproximativ 46% din bani.
Cel mai mare contract privește mașina de luptă a infanteriei Lynx, un blindat pe șenile de până la 50 de tone. Acordul-cadru prevede 298 de vehicule și derivate, pentru 3,337 miliarde de euro fără TVA. A fost semnat cu Rheinmetall Automecanica, filiala românească a grupului german, iar asamblarea se va face la Mediaș. Prin SAFE vor fi plătite 232 de vehicule, cu aproximativ 2,598 miliarde de euro. Asta înseamnă circa 11,2 milioane de euro pe bucată. Celelalte 66 vor costa 738,6 milioane de euro și vor fi cumpărate după 2030, din alte fonduri.
Turela, care reprezintă jumătate din valoarea vehiculului, se va produce în Germania. Gradul de producție în România este de minimum 40%. Prețul total a crescut cu circa 12% față de lista inițială, de la aproximativ 3 miliarde la 3,33 miliarde de euro. România ar deveni cel mai mare utilizator de Lynx din lume. Până acum, doar Ungaria, Ucraina și Italia au cumpărat acest vehicul.
Al doilea contract a fost semnat cu Rheinmetall Italia și valorează 981,95 milioane de euro. Acoperă 7 sisteme de tun antiaerian Skynex, estimate la 476 de milioane, și două sisteme mobile Skyranger 35, estimate la 470 de milioane, adică 235 de milioane fiecare. Include și două sisteme navale Millennium, estimate la 36 de milioane. Sunt sisteme de tun clasic de 35 de milimetri, iar ministerul le prezintă drept protecție împotriva dronelor. Până la livrare, Rheinmetall va ține în funcțiune vechile tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard ale armatei.
Al treilea contract, cu Rheinmetall Waffe Munition din Germania, cumpără 401.760 de lovituri de 35 de milimetri cu 449,75 milioane de euro. Asta înseamnă aproape 1.120 de euro pe lovitură. Producția va avea loc într-o fabrică nouă din România.
Al patrulea contract, de 920 de milioane de euro, a fost semnat cu NVL, divizia navală germană a Rheinmetall. Acoperă două nave de patrulare maritimă, de 836 de milioane, față de o estimare inițială de 700 de milioane. Include și două vedete pentru scafandri, de 84 de milioane, față de 57 de milioane estimate inițial. Navele urmează să fie construite la Mangalia.
Pe 9 octombrie, Rheinmetall Real Estate România a câștigat licitația pentru șantierul naval, cu 138,03 milioane de euro fără TVA. Tranzacția mai are nevoie de avizul Consiliului Concurenței și al Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe. Guvernul a recunoscut că preluarea a fost negociată în pachetul SAFE. „L-am introdus în SAFE. Pentru Armata Română, aici se vor produce patru nave până în 2030”, a scris ministrul Apărării, Radu Miruță.
Rheinmetall mai construiește la Victoria, în județul Brașov, o fabrică de pulberi de 535 de milioane de euro. Proiectul aparține societății Rheinmetall Victoria, deținută în proporție de 51% de grupul german și de 49% de Pirochim Victoria, companie a Romarm. Statul român contribuie cu 120 de milioane de euro, iar șeful Rheinmetall, Armin Papperger, a vorbit și de sprijin prin SAFE. Livrările de echipamente Rheinmetall sunt programate între 2028 și 2030.
Restul listei
Pentru 139 de transportoare blindate pe roți Piranha 5 erau prevăzute 831,2 milioane de euro, dintr-un acord-cadru total de 2,17 miliarde. Furnizorul este General Dynamics European Land Systems, cu sediul în Spania, firmă a grupului american General Dynamics, iar vehiculul a fost proiectat în Elveția. Contractul nu a fost semnat, pentru că firma a cerut mai mult decât suma aprobată, iar banii pot fi mutați spre alte programe.
Ministerul a mai contractat sau aprobat:
- 860 de camioane Iveco din Italia, pentru 1,07 miliarde de lei;
- 231 de sisteme portabile Mistral cu 934 de rachete, din Franța, pentru 625,6 milioane de euro;
- 12 elicoptere H225M de la Airbus, din Franța, pentru aproximativ 757 de milioane de euro;
- 12 radare Thales, din Franța, pentru aproximativ 247 de milioane;
- 3 sisteme antiaeriene germane Iris-T, estimate la 547,8 milioane;
- lansatoare de rachete navale norvegiene, pentru 207 milioane.
Tancurile nu se află deocamdată pe lista SAFE. România are comandate 54 de tancuri Abrams din Statele Unite. Separat, pregătește un program de circa 6,5 miliarde de euro pentru 216 tancuri noi și 76 de vehicule derivate. Candidații sunt tancurile germane Leopard 2A8 și Panther, acesta din urmă de la Rheinmetall, plus tancul sud-coreean K2. Presa de specialitate scrie că și acest program ar putea fi finanțat prin SAFE.
Dronele, la coada listei
Singurul contract pentru drone semnat până acum este cu firma germană Quantum Systems: 34 de sisteme și 15 kituri de conversie, pentru 30,7 milioane de euro. Suma reprezintă mai puțin de 1% din contractul Lynx, adică de aproximativ 108 ori mai puțin. Mai sunt planificate 70 de sisteme de muniție rătăcitoare, de 147 de milioane, într-o achiziție condusă de Polonia. Se adaugă un program de coproducție cu Ucraina, de până la 200 de milioane de euro. Niciunul dintre aceste două programe nu este încă contractat.
Chiar dacă se semnează toate, dronele ar primi circa 3% din banii pentru echipamente militare. Mașinile Lynx și transportoarele Piranha planificate cântăresc împreună aproximativ o treime din aceeași sumă.
Cum se apără autoritățile
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, susține că tancurile rămân necesare. „Tancurile sunt extrem de necesare din punct de vedere strategic. Desfășurarea războiului pe care o vedem acum în Ucraina ar fi complet diferită într-o situație în care ar fi implicată NATO”, a spus el. Miruță a adăugat: „Nu poți lupta doar cu drone, așa cum este depășit să te bazezi exclusiv pe tancuri.”
Despre Rheinmetall, ministrul invocă producția locală: „Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș.” Ministerul mai spune că 8 din cele 15 proiecte aprobate de Parlament sunt sisteme antidronă și radare.
Zelenski spune că războiul a arătat ce nu mai funcționează. România a contractat, cu bani împrumutați pe 45 de ani, blindate de peste 11 milioane de euro bucata și tunuri antiaeriene clasice. Pentru drone, adică arma care a schimbat acest război, a pus deoparte doar o mică parte din sume.
Zelensky: All of Europe, before this war, spent billions on tanks, armored vehicles, ammunition and a lot of things which are not useful after these last two years. Our experience gives the countries this knowledge of war, so they will not spend billions on tanks and other things. They have to spend money on other things. Without us, it would be more expensive. Clever people said, "Look, you saved billions for us, for our budget. Really billions."
— Clash Report (@clashreport) October 15, 2026
