A început să circule un material legat de problemele din zona taxelor aeroportuare si nu numai drept pentru care pe baza lui am făcut următoarea analiză.
Materialul are scopul de a aduce in fața tuturor situațiile reale pe baza documentelor și deciziilor menționate
1. Cadrul analizei economice la nivel macro pe anul 2025 a activităților de transport aerian din România:
- numărul total de pasageri transportsti in Romania este de 28,5 milioane pasageri și reprezintă un record absolut pentru țara noastră
- Wizz Air cu 14,5 milioane are 52% din cota de piata in Romania, această piață fiind pentru companie a doua piata după cea din Italia
- TAROM care operează predominant din hub-ul de la Otopeni a înregistrat 17.001.578 pasageri adică doar 6,7% din piață și unde plătește integral tarifele standard aplicate și fara discounturi de niciun fel
- Restul pieței este împărțită astfel: Cluj 3.582.134 (+9,7%), Iasi 2.244.156 (+2,2%), Timisoara 1.458.098 (+10,2%), Sibiu 694.805, Craiova 578.701, Tg.Mures 153.264
Ingineria tarifara care omoara TAROM
La aeroportul din Cluj se percep tarifele de bază de 6 EUR/tona + 6 EUR/pasager + 5 EUR dezvoltare
TAROM cu ATR 72 executa in medie câte 2-3 zboruri/zi = 50.000-70.000 pas/an deoarece plătește integral fără discount
- Wizzair cu sub 500.000 pasageri/an plătește 50% taxa cu reducere per pasager + 50% dezvoltare + 40% aterizare + 20% aeronave poziționate pe baza de la Cluj plătește sub 40% taxe datorită discounturilor aplicate
La aeroportul din Iasi Wizzair 770.000 din 2,24 mil rezulta ca beneficiază de 80% discount față de taxele integrale
Aceasta în situația în care Wizzair reduce rutele in mod frecvent din cauza motoarelor Pratt & Whitney, drept pentru care aeroportul Iasi ca sa poată sa compenseze, taxează parcarea 100 lei/zi - adică plătește tot cetățeanul!
Subventionarea directa și bine ascunsă!
În cazul aeroportului Timisoara compania Carpatair a reclamat 2010 la Comisia Europeană compania Wizzair care s-a declarat ca fiind MEOT (Market Economy Operator Test) prin rapoarte Oxera/RBB.
Carpatair a câștigat procesul deoarece Tribunalul UE T-522/20 la 08.02.2023 a anulat decizia Comisiei - nu a analizat selectivitatea reducerilor pct.7.3 AIP 2010.
La acestea se adaugă și faptul ca la aeroportul Timișoara ani la rând avioanele Tarom erau parcate la mare distanță de terminal pentru a se impune plata taxelor de transport la/de la avion cu autobuzul în timp ce Wizzair era parcat în fața terminalului pentru ca pasagerii să fie îmbarcați / debarcați pe jos. Mai grav era ca se folosea o schemă de utilizare a autobuzelor care să implice folosirea a încă unui autobuz în plus. Astfel la avionul Airbus 310 veneau doar două autobuze în loc de trei, la Boeing la fel și la ATR două în loc de unul
În tot acest timp TAROM a plătit taxa întreagă la aeroportul Timisoara deși pista aeroportului timp de ani de zile nu permitea folosirea avioanelor Wizzair, Airbus 320, fiind un pericol pentru siguranța zborului
În cazul aeroportului Sibiu s-a înregistrat suma de 380.000 EUR prin schema de ajutor direct către Wizzair plus încă alte 5 milioane lei subvenție pentru pierderile înregistrate, in situația în care Lufthansa a plecat de pe München si Wizzair si-a redus cursele de pe acest aeroport
In cazul aeroportului Craiova: Consiliul Județean Dolj a acordat 1,2 mil lei (240k EUR) - ajutor minimis votat ca sa se poată extinde baza Wizzair in iunie 2025 - calculat exact sub plafonul UE 200k -> 300k EUR Regulament 2023/2831.
Aceasta în timp ce TAROM are zero rute de la Craiova!
In cazul aeroportului Tg.Mures s-a construit special schema “Visit Mures” Cazul înregistrat juridic SA.33769 prin care s-a creat un prejudiciu de 10,8 mil lei intre anii 2007-2009.
Practic UDMR prin Consiliul Județean Mures a creat asociația satelit “Visit Mures” care a fost implicată în licitații de 45 mil lei (9 mil EUR / 3 ani) pentru "promovare internațională " in urma carora Wizzair a încasat milioane de euro pentru ca sa puna reclame cu orașul si județul Mures in avion.
În luna martie 2026 Wizzair redeschide oficial baza la Târgu Mureș operând cu avioane Airbus A320neo pe 10 rute noi către Bruxelles, Dortmund, Larnaca, Paris, Basel, Roma, Memmingen, Bergamo, Luton, Budapesta.
Între timp aeroportul Cluj a câștigat procesul împotriva celui din Târgu Mureș în care îi acuza de dumping și politici anticoncurențiale pe cel Mures arătând costurile de 2.100 lei la Mures vs 4.200 lei Cluj per familie.
TAROM sau agonia indusa și controlată!
Paradoxul din documentele analizate este incredibil:
“Banii judeteni platesc Wizz sa elimine TAROM, banii Guvernului platesc salvarea TAROM.”
Astfel prin Decizia UE 2025/775 din 29.04.2024 se
- aproba planul de restructurare și ajutorul de stat de 95,3 milioane EUR*:
- anulează datoriile următoare: 36,7 mil EUR + dobânzi capitalizate din mai 2020 reprezentând împrumutul salvare din pandemie
- aproba o injecție de capital nou de la Ministerul Transporturilor,
Dar prin aplicarea de conditionalitati punitive impuse sub conducerea comisarului european Margrethe Vestager,Tarom trebuie
- să aibe o Flotă de 29 avioane (2020) redusă apoi la doar 17 avioane (2024-2026), iar la final la doar 4 ATR 72-600 si 4 Boeing 737 MAX,
- sa renunte la toate avioanele Airbus 318 și 310 și Boeing 737-700 și B737-800
- ca indicatorul ASK (scaune-km) să rămână înghețat pana la 31.12.2026* neavând voie sa il crească
Deasemenea Taromului ii este interzis sa
- cumpere participații
- folosească banii de restructurare pentru publicitate/promovare, adică exact invers fata de Wizzair care ia 9 mil EUR pentru "marketing" la Târgu Mures
Omorâți Taromul sau ofensiva juridica Wizzair vs TAROM
Wizzair a atacat ajutorul COVID pentru TAROM conform dosarului T-827/22 Wizz Air Hungary vs Commission / TAROM II.
În luna noiembrie 2024 însă, Tribunalul UE Camera a 7-a respinge integral actiunea Wizzair constatând ca ajutorul COVID dat de stat către Tarom a fost proportional.
Declarația publică lui Iozef Varadi CEO Wizz va spune totul: "Vindeti TAROM!” Este evident faptul ca toate guvernele au risipit banii contribuabililor ignorând și faptul ca el însuși încasează sute de milioane din taxe locale.
2007 Cliff-edge (marginea prăpastiei) sau Momentul Adevarului
Comisia Europeană a prelungit pana la 4 aprilie 2027 perioada in care aeroporturile pot primi subvenții ca sa acopere pierderile operaționale din cauza COVID-ului și a creșterii prețurilor la energie.
Dupa 04.04.2027, aeroporturile cu mai puțin de 500.000 pasageri pe an (Sibiu 694k, Craiova 578k, Iasi, Cluj) nu vor mai putea primi bani ca sa acopere deficitul zilnic, excepție făcând doar cele din categoria SGEI.
Astfel aeroporturile vor fi forțate sa crească tarifele la operatorii low cost ceea ce pentru modelul de operator ultra low cost Wizzair - bazat pe subventionare netransparenta, va fi o piatra de moară pusa la gâtul companiei.
În loc de concluzii personale
În urma analizei acestor situații s-ar putea scrie manuale întregi deoarece timp de 15 ani ecuația a fost simpla: fondurile publice locale au cumparat capacitate privata externa, forțând statul central sa acopere pierderile operatorilor privați din bugetul de stat adică din banii contribuabililor . Succesul Wizzair din România nu este doar triumful conceptului de low-cost (aflat în cădere liberă acum) ci triumful exploatării unui stat paralizat administrativ, ce a refuzat armonizarea politicilor locale cu strategia nationala.
Pentru ca eu, ca și pilot TAROM de peste 32 de ani în companie, cetățean contributor la bugetul de stat care am plătit taxe întregi la Otopeni pentru ca sa subvenționez infrastructura acestui aeroport, in timp ce la Cluj/Iasi/Timisoara din taxa mea consiliile locale subvenționau indirect discounturile Wizz.
Dar ce or zice oare toți pasagerii Wizzair vrăjiți de mitul low cost ?
Întreb și eu pentru bossul de la Ryanair!
