Asociația Dăruiește Viață semnalează felul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) folosește proceduri birocratice, neperformante, cu termene neclare, toate acestea având ca efect punerea în pericol a vieții bolnavului.
“Ori CNAS îl consideră pe medicul oncolog care prescrie, incompetent, ori au descoperit cercetătorii britanici cum poate fi stopat cancerul pentru trei luni, cu ajutorul procedurilor birocratice instituite de către autoritățile din România. Ori CNAS comite o crimă. În România, cancerul vine la pachet cu umilința. Daruiește Viată solicită ca luptele mărețe ce se dau în corpuri atât de firave să nu fie îngreunate de piedici birocratice, ci ușurate de acțiuni care contează”, a declarat pentru presă Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață.
În data de 7 aprilie 2016, Asociația Dăruiește Viață a sesizat, în scris, CNAS, cu privire la procedura anevoioasă prin care un bolnav de cancer poate accesa tratamentul medicamentos în cadrul Programului Național de Oncologie.
Redăm conținutul sesizării Asociației Dăruiește Viață:
“Există tratamente care, deși sunt prescrise de medic (cel ce are, teoretic, decizia supremă în ceea ce privește conduita terapeutică), sunt supuse unui circuit birocratic îndelungat de aprobare suplimentară de către o Comisie de experți ai CNAS. După stabilirea diagnosticului, medicul întocmește dosarul pentru aprobarea medicamentului. Acesta este trimis apoi Casei locale de Asigurări de Sănătate de care aparține medicul prescriptor, iar medicul șef al acestei Case îl transmite CNAS pentru a fi luat în discuție în cadrul Comisiei de experți.
Această Comisie se întrunește o dată pe lună, iar dosarele pacienților trebuie trimise, prin poștă, în primele zece zile calendaristice ale fiecărei luni, urmând a fi aprobate în luna urmatoare celei în care au fost discutate. Ne întrebăm de ce aceste tratamente nu sunt lăsate la decizia și responsabilitatea medicului curant și sunt supuse unor aprobări multiple și care durează aproape trei luni, având consecințe dezastruoase asupra șanselor de supraviețuire ale multor pacienți. Decizia centralizată, lăsată în mâna unei comisii birocratice, la nivel național, privind aplicarea unor protocoale medicale, nu face decât să dilueze responsabilitatea privind actul medical. De remarcat este că această comisie analizează documente și nicidecum nu ia decizii medicale pe baza unui consult clinic de specialitate. Viața unor oameni este astfel redusă la câteva hârtii plimbate între instituții, fără ca cineva să poată fi tras la răspundere.”
Pe 24 mai 2016, răspunsul CNAS a fost:
“Programul de oncologie este unul prioritar pentru CNAS, iar dezvoltarea și diversificarea sa a fost susținută și constantă, adaptat în permanență nevoilor și specificului acestei afecțiuni. Un exemplu sugestiv pentru creșterea numărului de bolnavi cu molecule ale căror dosare au fost aprobate în comisia de specialitate de la nivelul CNAS este cel al tratamentului cu Herceptin (Trastuzumabum) – tratament specific cancerului mamar. Menționăm că. în anul 2007. au fost introduse șase molecule noi în tratamentul bolnavilor cu cancer, iar în anul 2015 au fost incluse condiționat în Listă un număr de patru DCI-uri care se eliberează în baza contractelor cost-volum încheiate de CNAS.
În scopul asigurării unei mai mari accesibilități a copiilor la tratamentul cu medicamente oncologice s-a înființat la nivelul CNAS Subcomisia de hematologie și oncologie pediatrică pentru analizarea și avizarea inițierii și/sau continuării tratamentelor. Aceasta subcomisie se întrunește la nevoie, ori de câte ori apare solicitarea în cazul unui copil.”
