Autorii atentatelor de la Paris, drogaţi cu captagon. Se aşteaptă rezultatul autopsiilor

23 Noi 2015 | scris de Magda Marincovici
Autorii atentatelor de la Paris, drogaţi cu captagon. Se aşteaptă rezultatul autopsiilor

La 26 iunie 2015, un bărbat în vârstă de 23 de ani a ucis 39 de persoane şi a rănit alte 39 într-o staţiune balneară în apropiere de Sousse, localitate din Tunisia. Martorii spun că bărbatul surâdea, chiar râdea în timp ce producea acel carnagiu.
Autopsia a scos la iveală că ucigaşul luase captagon, un drog care l-a ajutat să ucidă cu sânge rece.
Dovezile de la persoane prezente la Paris în atentatele din 13 noiembrie pot să ducă la aceeaşi concluzie: şi în acest caz teroriştii ar fi putut fi sub influenţa drogurilor.
Evident, doar autopsiile pot să confirme cu certitudine această ipoteză.

Ce este captagon?

Captagon este un drog apărut în anii 1960, comercializat ca fenetilină, substanţa activă, constituită din amfetamină şi teofilină. Amfetaminele (clasă din care fac parte ecstazy şi metamfetaminele) sunt cunoscute ca având puternice efecte dopante. Teofilina, substanţă existentă în unele tratamente contra astmului, este un alcaloid asemănător cafeinei, care acţionează ca bronhodilatator. ”Dar asociat cu amfetaminele, teofilina îşi potenţează efectele”, explică profesorul Jean-Pol Tassin. Captagon este consumat, în general, sub formă de pastile, al căror preţ este între 5 şi 20 de dolari americani/pastila, în timp ce fabricarea ei nu costă decât 50 de centime. De asemenea, acest drog poate fi administrat şi sub formă lichidă, intravenos.
La nivel molecular, fenetilina pătrunde înneuroni şi atacă neurotransmiţătorii prezenţi în veziculele sinapselor: noradrenalina şi dopamina. De asemenea, fenetilina măreşte secreţia de glucoză.

Efectele imediate

Captagonul măreşte capacitatea de concentrare, de vigilenţă, accelerează ritmul cardiac şi reduce senzaţia de oboseală, prin eliberarea de noradrenalină. „Este un drog perfect adaptat situaţiilor de luptă”, concluzionează prof. Jean-Pol Tassin. Consumatorul de captagon simte la un moment că este „regele lumii”, deoarece acest drog dezinhibă, activează circuitele cerebrale din zona recompensei şi plăcerii prin eliberarea de dopamină şi, totodată, permite creşterea secreţiei de glucoză, un mecanism biologic care asigură o creştere a puterii musculare fără nici un efort. Acţiunea euforizantă a captagonului durează între 60 şi 90 de minute.

Efectele secundare

În privinţa efectelor secundare, specialistul francez aminteşte starea de oboseală intensă, starea de depresie şi psihoza. În timpul atentatelor de la Paris şi, în mod special, din sala de spectacole Betaclan, martorii au semnalat modul de a acţiona inuman şi cu sânge rece al teroriştilor. Autopsiile încă nu au oferit rezultatele, dar comportamentul lor este asociat cu consumul de droguri.
Martorii au declarat că atitudinea teroriştilor s-a modificat de-a lungul orelor (episodul luării ostaticilor în sala Bataclan a durat aproximativ trei ore). Dacă la intrarea în sala de concerte, autorii atacului păreau determinaţi şi nu lăsau să se vadă nici o emoţie, ei au început să se teamă în momentul sosirii forţelor de ordine, aproximativ după două ore de la momentul luării de ostatici, subliniază profesorul Tassin.

Cum este recunoscută o persoană care a luat captagon

Trăsăturile feţei se modifică sub efectul acestui drog. Dilatarea pupilelor, crisparea mandibulei şi strîngerea nărilor sunt câteva modificări fizice care pot indica dacă o persoană a consumat captagon, precizează prof. Tassin. Adicţia apare ca în cazul consumului celorlalte tipuri de droguri. Dopamina eliberată în cantitate mare stimulează circuitul cerebral al mulţumirii de sine şi al plăcerii, imprimând adicţia pe termen lung. Captagon este, de asemenea, cauza multor complicaţii cardiace grave. Consumat în cantităţi mari, poate fi chiar cauza unui stop cardiac. Administrat în doze mici, dar pe termen lung, captagonul este prescris contra narcolepsiei şi hiperactivităţii, deoarece stimulează producţia de dopamină şi îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare.
Acest drog a fost restras de pe piaţă în 1993, când a fost clasat ca „produs stupefiant”, de Agenţia franceză pentru securitatea medicamentului şi produselor de sănătate (ANSM). Fenetilina este, de asemenea, inclusă pe lista substanţelor stupefiante, aflată sub control internaţional din 1986.

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră