Tradiţii şi superstiţii. Cum să-l uiţi repede pe iubitul care te-a părăsit

15 Sep 2017 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Cum să-l uiţi repede pe iubitul care te-a părăsit

De ce se zice la cununie: „Femeia să se teamă de bărbat şi bărbatul de cociorvă (lopată de scos jarul din cuptor) ?” Cociorva e dată de Dumnezeu femeii atunci când l-a alungat pe Adam din rai. Lui Adam i-a dat hârleţul, ca să lucreze pământul, iară femeii i-a dat furca şi cociorva, ca să se îmbrace şi să hrănească casa.

Când e ploaie mare cu piatră, femeia să arunce afară, în cruce, cociorva şi lopata şi piatra stă îndată. Cu cociorva în mâni de ieşi noaptea, nu te temi de nimică, de cociorvă toate răutăţile fug, că ea îmblă prin foc şi nici dracul, nici altă răutate nu se poate apropia, căci de foc se tem. Cociorva, dacă o pui lângă un copil mic, poţi să-l laşi singur în casă fără grijă, că nu se va apropia nimica de el.

De Crăciun, dacă ai împrumutat ceva, să aduci lucrul acasă, să ştie că are stăpân. Şi mai ales lopata, cociorva, sâta, halaturile de ţesut, că atunci este spori în casă, să nu facă sărbătorile pe la străini.

 De Paşti, când ai mântuit de pus în cuptor, de ai ploşniţe sau şvabi în casă, să întorci lopata în jos şi, deschizând uşa, să te faci a mătura cu lopata zicând că nu mături gunoiul, doar ploşniţele şi le dai afară – şi ele se duc. De Paşti, covata şi lopata, când ai mântuit de făcut pasca, să nu le speli, ci numai să le uzi cu apă, căci de le speli, bate piatră, iar de nu le uzi, te usuci. Cu cociorva să nu pălești pe nime, căci acela se usucă.

Când se despart doi ce se iubesc și nu să pot uita, pentru ca să nu se îmbolnăvească, să nu capete oftigă, să rade de pe cociorvă și de pe lopată și li se dă în rachiu. De pe covată, de pe cociorvă, de pe colișeri, să rade pânea și se dă la vită, când are vițel întâi, ca să-i vie mana.

În ziua de spolocane în postul mare să spală lopata şi cociorva, ca să treacă degrabă postul. Apa de pe lopată şi de pe cociorvă se dă la femeie şi la vită, când nu poate naşte copilul sau locul, să nască aşa degrabă, cum să aruncă pânea de pe lopată. Femeia îngreunată să nu bată cu cociorva, că nu poate naşte copilul. În Botoşani, se spune să nu calce peste cociorvă şi lopată.

Ca să facă femeia fete, să treacă peste lopată. Ca să facă femeia fete, să şadă pe covată. Să nu treci peste lopată, când se pune pânea în cuptor, căci nu creşte pânea. Cu coada cociorvei în cuptor să nu dai, că-ţi întorci de la casă norocul.

Cu cociorva e păcat să baţi pe cineva, pentru că cociorva îmblă prin foc şi atunci oamenii sunt asupra celuia ca focul de răi. Cu cociorva să nu loveşti pe om, că ucide-l toaca atuci pune mâna pe dânsa şi mai mult nu se teme. Lopata totdeauna să steie în sus şi cociorva în jos. Cimilitura cociorvei: „Am o vacă neagră: ea când intră în pădure nu face urmă, da când iese face urmă”

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră